Romania trece la ora de iarna. Psiholog: Vine cu oboseala și nervozitate
România trece la ora de iarnă în noaptea aceasta, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Deși vom dormi, teoretic, mai mult, schimbarea poate provoca oboseală, nervozitate și probleme de concentrare. Un psiholog explică pentru Newsweek cine este mai afectat și cum.
Trecerea la ora de iarnă ne oferă o oră în plus de somn, dar organismul nu se adaptează întotdeauna imediat la noul program. Modificarea ritmului biologic poate influența calitatea somnului, starea de spirit și capacitatea de concentrare, chiar și în zilele următoare.
Un profesor de psihologie și metabolism al Universității Bradford explică ce se întâmplă în organismul uman la schimbarea orei. În primele zile după schimbarea orei, mulți oameni prezintă diverse simptome: iritabilitate, somn redus, oboseală în timpul zilei și scăderea funcției imunitare.
Romania trece sâmbătă la ora de iarna. Psiholog: Vine cu oboseala și nervozitate
Și mai îngrijorător este faptul că infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă cresc în primele săptămâni de la schimbarea orei. De asemenea, există o creștere cu 6% a accidentelor auto mortale în săptămâna trecerii la ora de vară, spune profesorul de psihologie și metabolism Gisela Helfer conform theconversation.com.
“Motivul pentru care schimbările de oră ne afectează atât de mult este <<ceasul biologic>> intern. Acest ceas controlează funcțiile noastre fiziologice de bază, cum ar fi momentul în care ne este foame și momentul în care ne simțim obosiți. Acest ritm este cunoscut sub numele de ritm circadian și durează aproximativ 24 de ore.
Citește și Alimentul de post, iubit de români care e un pericol pentru sănătate. Ce se întâmplă în organism?
Corpul nostru nu poate face totul în același timp, motiv pentru care fiecare dintre funcțiile sale are un moment specific în care funcționează cel mai bine.
De exemplu, înainte de a ne trezi dimineața, ceasul nostru intern ne pregătește pentru trezire. Acesta oprește producția de melatonină, hormonul somnului, de către glanda pineală și începe să elibereze cortizol, un hormon care reglează metabolismul. De asemenea, respirația noastră se accelerează, tensiunea arterială crește, inima bate mai repede, iar temperatura corpului crește ușor”, mai susține experta.

Mihai Copăceanu, care este psiholog clinician și specialist în adicții, a explicat pentru Newsweek ce se întâmplă cu noi la schimbarea orei și ce trebuie să facem. “Această schimbare de orar are loc într-o perioadă în apare multe schimbări: ziua devine mai mică, lumina naturală este mai puțină, mai slabă ca intensitate și pe o durată mai scurtă, la care se adaugă fluctuația temperaturilor, frigul dimineața, seara.
Deși ora se schimbă, noi avem același program la locul de muncă și aceleași atribuții acasă. Corpul suferă modificări biologice specifice, nivelul de cortizol mai crescut dimineața și nivelul de melatonină mai crescut seara, social vorbind noi ne comportăm identic raportat la aceleași activități. De aceea, putem avea modificări de dispoziție, stări de somnolență, iritabilitate, nervozitate sau concentrare mai slabă.
Copiii sunt mai afectați
Mai puternic schimbarea poate fi resimțită de persoanele care dorm deja prea puțin, care au dificultăți de somn, cele care sunt matinale, persoanele vârstnice și desigur de către copiii și adolescenții.
Ce recomandăm?
1. Să-i dăm voie corpului să se adapteze și să avem răbdare cu el, poate că nu sunt suficiente doar 3-4 zile.
2. Să păstrăm aceleași ore fixe (la trezire și somn) tocmai pentru a ne învăța corpul să se adapteze cu mai multă ușurință
3. Să reducem activitățile solicitante în aceste zile și să fim flexibili cu ceea ce ne dorim să facem și ceea putem să facem
4. Să nu considerăm o noapte sau două de nesomn, ca fiind ceva ce ne va afecta mai mult timp. Gânduri de îngrijorare pot afecta dificultățile de adormire și anxietatea înainte de culcare.
5. Dacă tulburarea de somn devine persistentă, în ciuda unor măsuri de igienă a somnului, să apelăm cu încredere la medic/psiholog”, spune Mihai Copăceanu.