Site-urile obscure de propagandă rusească, unde Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale susținut la vedere de Rusia era divinizat în timpul campaniei electorale din România au trecut din nou atacri în valuri cu „tunurile dezinformării” pe rețelele de socializare din România, potrivit Defense.gouv.fr.
Propaganda prorusă din România acuză Franța că „cere tribut” prin achiziția rachetelor Mistral
După ce România a anunțat achiziționarea sistemelor de rachete Mistral, conturi pro-ruse de pe platformele X (fostul Twitter), Facebook și TikTok, dar și trustul de presă Realitatea.net care până mai ieri făceau propagandă intensă pentru Călin Georgescu și George Simion, au început să promoveze o teorie falsă, exact în retorica Moscovei, conform căreia Franța ar încasa un „tribut” pentru sprijinul său militar oferit României.
Mai mult, propaganda rusească din spațiul virtual românesc a insunuat într-un mod agresiv faptul că Parisul ar avea influență directă asupra politicii românești, inclusiv prin presupuse intervenții în alegerile prezidențiale, în scopul de a „controla șeful statului” și a „reorienta radical politica de apărare a României” în defavoarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, în încercarea de a rupe România din Alianța NATO și de a o reîntoarce cu fața spre Moscova.
Citește și: Putin atacă România cu „tunurile dezinformării”. Cum s-a amestecat Rusia în alegerile din România
Campanie de dezinformare masivă care vizează direct angajamentul Franței în NATO
Această narațiune ostilă depășește dimensiunea economică sau comercială și se înscrie într-o strategie mai largă de subminare a încrederii în parteneriatele euro-atlantice. Scopul este delegitimarea angajamentului militar francez în România, angajament asumat în cadrul NATO.
În realitate, Franța participă activ la întărirea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, având statutul de națiune-cadru pentru forțele NATO staționate în România din 2022.
Citește și: Propaganda rusească pro-Călin Georgescu: „România profundă aspiră la un regim așa cum e în Rusia”
Această responsabilitate a fost reconfirmată și extinsă la summitul de la Madrid, ca parte a strategiei de descurajare și apărare în fața amenințărilor dinspre Est.
Reamintim că Franța este un pilon esențial în apărarea României. Franța conduce Grupul de Luptă dislocat în România din care fac parte, pe lângă soldații români și militari din alte state aliate precum Belgia, Luxemburg și Spania.
Mai mult, având în vedere că Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană, interesul propagandișilor proruși este să distrugă relațiile bilaterale astfel încât planul dictatorului Vladimir Putin de a reface fosta URSS cu țările din fostul bloc sovietic, cu mențiunea că, de această dată - dictatorul de la Kremlin vrea sub talpa Rusiei și țările care doar au fost sub influență sovietică așa cum a fost de pildă România.
Citește și: Călin Georgescu, laudat iar de „creierul” lui Putin. Dughin: Europa de Est va fi neutră sau a Rusiei
Sistemul Mistral 3, parte a unui program european comun de apărare
În ceea ce privește rachetele Mistral, achiziția nu reprezintă o înțelegere bilaterală opacă, ci este parte a unui program de achiziții comune care implică nouă state europene.
România are în plan dotarea infanteriei cu rachete antiaeriene portabile cu rază foarte scurtă de acțiune, iar sistemul Mistral 3 este una dintre opțiunile disponibile, oferind interoperabilitate cu aliații din NATO.
Prin urmare, acuzațiile potrivit cărora România ar fi forțată să cumpere armament francez în afara unui cadru legal sau transparent sunt complet false.
Citește și: VIDEO România și încă opt țări, apărare aeriană comună cu sistemul MISTRAL de ultimă generație
Trei obiective ale dezinformării: diviziune, neîncredere și slăbirea coeziunii europene
Această campanie de dezinformare are, potrivit experților, trei ținte strategice:
1.Subminarea relației strategice dintre România și Franța, în special în domeniul militar;
2. Erodarea încrederii cetățenilor în organizațiile de apărare și securitate, precum NATO și Uniunea Europeană;
3. Divizarea statelor europene, pentru a slăbi coeziunea continentală în fața amenințărilor hibride și a războiului informațional.
Prin angajamentul său în Europa de Est, Franța întruchipează ideea unei „Europe care se apără singură” – o idee care contrazice discursurile propagandistice ce descriu o Europă slabă și divizată.
Acesta este și motivul pentru care dezinformarea a devenit o armă esențială pentru cei care urmăresc să rupă această coeziune, în special într-un context geopolitic tot mai tensionat.
