„Prințul” Cantacuzino, asul aviației a doborât 53 avioane în război. Moare uitat în Spania

DE Mona Lazăr | Actualizat: 12.04.2025 - 08:31
„Prințul” Cantacuzino, asul aviației a doborât 53 avioane în război. Moare uitat în Spania
„Prințul” Cantacuzino, asul aviației a doborât 53 avioane în război. Moare uitat în Spania

Cu 53 de avioane ale dușmanilor distruse, Constantin Cantacuzino („Bâzu”) este cel mai mare as al aviației din România în cel de-al Doilea Război Mondial. Era bogat, tatăl său era „Nababul”.

SHARE

Cu 53 de avioane ale dușmanilor distruse, Constantin Cantacuzino („Bâzu”) este cel mai mare as al aviației din România în cel de-al Doilea Război Mondial. Era bogat, tatăl său era „Nababul”.

„Prințul” Cantacuzino, asul aviației a doborât 53 avioane în război. Moare uitat în Spania

Tatăl său a fost Mihai Cantacuzino iar mama sa Maria Rosetti, amândoi descendenți ai unor vechi familii boierești cu multe moșii, unele de mii de hectare. Dupa moartea soțului său, Maria Rosetti s-a recăsătorit cu George Enescu.

Citește și: Aviatoarea română care a luptat contra URSS și a Germaniei. Membră a unei escadrile unice în lume

Avea propriul mecanic care îi pregătea avionul cu care intra în luptă și toată lumea îl lăuda cât de respectuos şi apropiat putea fi faţă de oamenii din jurul său. Le-a oferit colegilor de escadrilă bani să-și cumpere motociclete sau mașini. Decapotabile, atenție! Un prinţ în toată puterea cuvântului. Un pilot cum prea puţini în lume au fost, așa cum spuneau colegii lui.

A efectuat 608 misiuni aeriene de luptă

Constantin Cantacuzino fost un motociclist pasionat, câștigând multe curse și stabilind un record mondial la cursa Paris - București. De asemenea, a jucat tenis și a fost căpitanul echipei Române de hochei pe gheață la Campionatul Mondial din 1933.

In 1941, la data de 5 iulie, prin ordinul Statului Major al Aerului nr. 1829 – lt(rez) Constantin Cantacuzino este mobilizat pentru război in cadrul Flotilei 1 Vânătoare având funcția de comandant de patrula în cadrul Escadrilei 53 Vânătoare. La 5 zile după acest eveniment, Constantin „Bâzu” Cantacuzino raportează și prima victorie, doborând un bombardier sovietic. Își aduce pe front și propriul sau avion, Feet-ul pe care îl pune la dispoziție.

Citește și: Smaranda Brăescu, pilotul neînfricat ce a evacuat mii de răniți în război. Dispare fără urmă în 1945

Trebuie menționat în acest context și aprecierea comandatului sau comandorul „Leul” Romanescu:„…Aptitudini fizice foarte bune, practică toate sporturile. Aptitudini militare foarte bune. Disciplinat și foarte bine educat ostășește…Este un excelent pilot ”.

Trecerea pe Messerschmitt Me-109

În 1942 face trecerea pe avionul de vânătoare Messerschmitt Me-109 și raportează noi victorii pe front.

În 1943 find avansat deja la gradul de căpitan aviator în rezervă este mutat în operațiuni și preia comanda Escadrilei 58 Vânătoare că urmare a căderii în luptă a cpt. aviator Nicolae Polizu-Micșunesti. Continuă seria de victorii în martie 1943 doborând încă două avioane și atacând un nou adversar este doborât. Abilitățile sale excepționale au făcut că avionul să poată totuși ateriza în spatele linilor române. Palmaresul crește în continuu, până în luna iulie mai doboară încă 11 avioane inamice, iar până în la sfârșitul lunii august încă 7.

Tot în 1943 execută misiuni de noapte fiind o premieră în aviația românească. Din păcate în septembrie se îmbolnăvește și este ținut departe de front și zbor trei luni de zile. În 1944 revine la Escadrilă 57 Vânătoare și până la sfârșitul lunii aprilie mai obține 6 victorii. După căderea în luptă a cpt. av. Alexandru Șerbănescu, Constantin „Bâzu ” Cantacuzino preia comandă Grupului 9 Vânătoare. Mai doboară încă 3 avioane inamice, arată rumaniamilitary.ro.

Finalul nu este eroic

La ordinul Statului Major al Aerului execută la 27 august 1944 o misiune extrem de riscantă la Foggia în Italia. Partener de zbor i-a fost lt-col. american James Gunn, fost prizonier de război în România, mai arată publicația. Reușește și se întoarce înapoi fără probleme. Este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl III-a, cu spade.

În 1945, aflat pe frontul din Cehoslovacia, Bâzu va obține ultima să victorie aeriană, doborând un FW-190 german fiind și el lovit la rândul său și obligat să aterizeze în spatele linilor românești.

Finalul acestui as al aerului nu este deloc eroic. După război Bâzu fuge din România și se întreține muncind ca pilot, în scopuri agricole. Moare în 1958 în Spania de pe urma unei complicații apărute de la o banală operație de ulcer.

Clasamentul așilor din al Doilea Război Mondial

Erich Hartman,  352 victorii aeriene

Walter Novotny, 258 victorii aeriene  

Hiroyoshi Nishizava, 103 victorii aeriene

E. I  Juutualainen, 94 victorii aeriene

Ivan Kozhedub, 62 victorii aeriene

Constantin Cantacuzino, 53 victorii aeriene

D. Szentgyorgz, 46 victorii aeriene

St. J. Pattle, 41 victorii aeriene

Richard I Bong, 40 victorii aeriene

James E. Johnson, 38 victorii aeriene

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te