Presa străină despre urșii din România: „Relocarea animalelor obișnuite cu oamenii nu e o soluție viabilă”
Urșii din România au ajuns și în presa străină. O publicație spaniolă a publicat rezultatele și concluziile unui studiu ce concluzionează că „relocarea animalelor obișnuite cu oamenii nu e o soluție viabilă pe termen mediu și lung”. 43% din urșii din Europa sunt în țara noastră.
O estimare genetică națională din România finalizată în decembrie 2025 plasează numărul urșilor bruni din țară între 10.657 și 12.787.
În județul Brașov din România, numărul urșilor bruni este de aproximativ 1.329, conform unei estimări genetice naționale,, reprezentând cea mai mare densitate din toate județele.
Brașov, județul cu cea mai mare densitate de urși din țară
Județul Brașov are cea mai mare densitate dintre toate județele, cu o medie de 1.329 de urși, adică 29,9 urși pe 100 de kilometri pătrați.
Echipele de teren au colectat smocuri de păr de urs de pe copaci marcați și din țarcuri de sârmă cu ajutorul unor pensete sterile și au prelevat mostre de excremente în tuburi de 2 mililitri, strângând în total în jur de 24.000 de probe.
România are cea mai mare populație de urși bruni din Europa, cu excepția Rusiei, reprezentând aproximativ 43% din urșii din Uniunea Europeană, potrivit unei declarații din august 2024 a organizației WWF (World Wide Fund for Nature / Fondul Mondial pentru Natură), care a adăugat că numărul exact rămâne un subiect de dezbatere.
Proiectul s-a desfășurat între 2021 și 2025 și a costat 57,3 milioane de lei, scrie ecoticias.com.
Citește și: Glumele costă în Rusia. Măsuri împotriva urșilor „periculoși”, generați cu ajutorul inteligenței artificiale
Ministerul a condus acest demers alături de Romsilva, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, ocolul silvic deținut de municipalitatea Brașov.
Două mostre cu același genotip înseamnă un singur urs, astfel încât laboratorul poate estima numărul de animale în loc să adune observațiile vizuale, o metodă utilizată și pentru urșii bruni din Pirineii francezi. Harghita, Buzău, Vrancea, Mureș și Covasna urmează după Brașov în lista densității populației de urși.
În Postăvarul, sit Natura 2000 situat între Brașov, Predeal și Râșnov, 6 camere cu senzori de mișcare amplasate pe 1.288 de hectare au identificat 24 de urși diferiți în 2020 și 22 în 2021, conform raportului de zonare al proiectului.
Dr. Cristian-Remus Papp, pe atunci coordonator al departamentului de specii sălbatice la WWF-România, a declarat în 2024 că nicio lege sau cotă de vânătoare nu va rezolva conflictele dintre oameni și urși în mod durabil fără gestionarea factorilor de atracție, cum ar fi deșeurile și locurile de hrănire complementară.
Urșii le pot detecta de la o distanță de până la 5 kilometri, a spus el, iar vânătoarea singură nu este suficientă.
Raportul de zonare descrie cinci etape. Un urs tânăr simte mirosul de mâncare de la distanță și vine la marginea orașului noaptea, apoi în timpul zilei, iar în cele din urmă ajunge în locuri aglomerate, cum ar fi stațiunile și parcările.
În ultima fază, astfel de animale „nu mai pot fi reabilitate în majoritatea cazurilor”, scriu autorii.
Urșii relocați se întorc în zonele de unde fuseseră mutați în doar câteva zile
Drumețiile, culesul de fructe de pădure, strângerea ciupercilor și sporturile off-road în habitatul urșilor, combinate cu hrana ușor accesibilă, îi determină pe urși să își extindă teritoriile în zone în care anterior nu existau urși, a scris WWF.
Locurile de hrănire din pădure reprezintă o problemă separată. László Gál de la Universitatea Babeș-Bolyai, împreună cu Alexandra Sallay-Mosoi și Cristian Papp de la WWF-România, au montat camere capcană la punctele de hrănire ale vânătorilor, aflate la 2-4 kilometri distanță de un oraș turistic aglomerat, într-un coridor de aproximativ 64 de kilometri pătrați.
Pe parcursul a 283 de zile, camerele au înregistrat 27.007 filmări, dar nu au găsit dovezi de suprapunere spațială cu urșii detectați în oraș, a scris echipa într-un rezumat pentru conferința TusnadEcoBear, desfășurată la Băile Tușnad în octombrie 2025.
Punctele de hrănire pot funcționa, au concluzionat aceștia, atâta timp cât personalul de vânătoare evită contactul direct cu urșii în timpul hrănirii.
Citește și: România are 12.000 de urși bruni. Un urs relocat la 80 km s-a întors în Poiana Brașov după doar 3 zile
Raportul de zonare cartografiază traseul a patru urși obișnuiți cu prezența umană care au fost relocați din zona Brașovului.
Un urs din Poiana Brașov, stațiunea de schi de deasupra orașului, a fost dus în Munții Bucegi și s-a întors în același loc în termen de 3 zile.
După o a doua mutare, s-a întors într-o singură zi, iar gestionarul fondului de vânătoare l-a împușcat.
O ursoaică cu pui din municipiul Brașov, eliberată în Munții Lotrului, a traversat 7 județe și s-a stabilit în apropierea stațiunii Păltiniș.
Cu litere mari, autorii au scris că, pentru urșii aflați în contact repetat cu oamenii, relocarea „nu este o soluție viabilă pe termen mediu și lung”.
În cadrul proiectului național din România au fost distribuite 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru a proteja animalele, culturile și proprietățile.
Județul Brașov a înregistrat cele mai multe raportări legate de prezența animalelor sălbatice la garduri, respectiv 198 din 1.888, iar raportul de monitorizare precizează că acestea au eșuat doar atunci când sistemul nu a fost întreținut conform specificațiilor.
Din noiembrie 2025, hrănirea unui urs în sălbăticie poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.
Alte orașe transilvănene schimbă abordarea
În Băile Tușnad, o stațiune balneară cu aproximativ 1.300 de locuitori din județul Harghita, alertele și intervențiile legate de urși au scăzut de la 237 în 2021 la 14 în 2024, după ce orașul, WWF-România și Asociația Project Bag au implementat un sistem de avertizare timpurie și tomberoane anti-urs, a raportat WWF.
Datele orașului de pe platforma Interreg Europe indică doar 7 apeluri RO-Alert în 2025 și zero extrageri letale.
Cercetătorii de la Universitatea BOKU din Viena consideră că există spațiu pentru extinderea acestei abordări și în alte regiuni.
