“25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă. Cel putin 25% dintre cladirile nou construite in acest scop vor avea un necesar de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (in conformitate cu directive naționale). Conformitatea cu cerintele privind consumul de energie va fi asigurata prin obtinerea de certificate de performanta energetica", este ținta prevăzută în Anexa 3, Sănătate.
Suma prevăzută pentru aceste investiții: 1,15 miliarde de euro. Termenul de realizare: trimestrul 4 din 2026 - după acest termen nu mai pot fi accesați banii din PNRR.
Într-o altă anexă a PNRR se explică unde vor merge acești bani:
"Numar de unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă.
2.1. Investiții în infrastructură spitalicească publică nouă, în vederea relocării integrale sau parțiale a unității medicale din acele spații care pun în pericol pacientul și care nu răspund cerințelor igienico-sanitare (eg: circuite sanitare) cu scopul
- furnizării de noi servicii medicale.
- imbunătățirii calității serviciilor medicale furnizate
2.2. Investiții în echipamente medicale și aparatură pentru infrastructura sanitară nou construită".
Răspunderea pentru aceste investiții revin ministerului Sănătății.
PNRR va finanța clădiri noi
Potrivit datelor din PNRR, “există clădiri în care se desfășoară servicii medicale, care constituie un pericol pentru pacienți și pentru personal, atât din punct de vedere al infecțiilor nosocomiale, cât și din punct de vedere structural și de siguranță la incendii“.
Din 1392 clădiri ale unităților sanitare cu paturi, 302 nu au autorizație privind securitatea la incendiu.
“Numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este de asemenea îngrijorător. Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic“, se mai arată în document.
Cîțu promitea un spital nou, în 2024
Angajamentele din PNRR vin în contradicție cu promisiunile premierului Cîțu și a președintelui Iohannis.
„Partea importantă: vom avea un spital nou construit cred că în 2024 şi asta este o premieră în ultimii 30 de ani (...). este foarte important pentru noi să dezvoltăm reţeaua de spitale“, spunea Cîțu, la 2 iunie.
În februarie, președintele Iohannis spunea că “e nevoie de investiții semnificative în spitale, sistemul de sănătate publică“. “Dacă ne gândim doar la tragicele accidente din ultimele luni. E nevoie de spitale noi, investiții în spitalele existente pentru a le face mai sigure. Cât de important e să avem investiții în ATI, alimentare cu oxigen“, a explicat șeful statului.
