Proiectul de lege prevede, printre altele:
- Daca dupa trimiterea raspunsului se primeste o noua solicitare de la aceeasi persoana ori
de la o autoritate sau institutie publica greșit sesizata, aceasta se claseaza, facandu-se mentiune ca s-a raspuns;
- Daca solicitarea cuprinde termeni nereverentiosi, insulte sau calomnii, se claseaza
- ln cazul in care solicitarea de informatii implica realizarea de copii de pe documentele detinute de autoritatea sau institutia publica sau alte servicii^ suplimentare, costul serviciilor de copiere, de scanare, de anonimizare a datelor cu caracter personal, de cautare si identificare a documentelor in arhiva precum §i orice alte operatiuni necesare este suportat de catre solicitant, in conditiile prezentei legi; daca informatiile solicitate se afla deja pe site-ul Web a institutiei, raspunsul va cuprinde doar indicarea locului unde pot fi gasite acestea, iar in cazul care volumul informatiilor solicitate depaseste 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora
- Autoritatea sau institutia publica are dreptul sa refuze motivat comunicarea informatiilor
solicitate in conditiile in care acestea contin date cu caracter personal ce nu pot fi anonimizate
ori in conditiile in care aceste informatii sunt solicitate cu rea-credinta, incalcand dispozițiile
referitoare la buna-credinfa prevazute in Constituție și legile in vigoare; de asemenea, in cazul in care informatiile solicitate fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidentiale ce ar putea pune in pericol activitatea unor firme sau daca exista un proces pe rol, iar informatiile ar putea cauza uneia dintre parti in judecarea echitabila a cauzei, acestea nu se pun la dispozitia solicitantului.
În expunerea de motive, senatorii PSD Vlad Bontea, Claudiu-Augustin Ilişanu, Eliza-Mădălina Ştefănescu (Peţa) și George-Gabriel Vișan și senatorul PNL Florin-Claudiu Roman susțin că modificările la Legea 544/2001 sunt necesare pentru că în actuala lege informația de interes public reprezintă „orice informație care privește activitatea unei autorități publice sau instituții publice”, iar, în opinia celor cinci aleși, „prin prevederile de mai sus, informatiile de interes public sunt definite la un mod atat de general incat creeaza interpretarea ca orice act rezultat din activitatile unei autoritati publice este practic informatie de interes public”.
„(...) Mai mult, trebuie intocmite si o serie de buletine informative, rapoarte anuale , fara nici un sens sau scop practic , care sa cuprinda aceleasi date , chiar daca respectivele date sunt deja puse la dispozitia publicului. În loc sa se procedeze la reducerea birocratiei si simplificarea procedurilor se creeaza noi premise pentru accentuarea si complicarea fara sens a intregii activitati, personalul din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice fiind obligat sa lucreze pentru întocmirea unor hartii care nu îsi au absolut nici un rost, ceea ce cauzeaza stagnarea tuturor celorlalte activitati care ar trebui sa fie prioritare
pentru dezvoltarea comunitatilor”.
Tot inițiatorii mai susțin, în același proiect de lege, că „De exemplu daca informatiile în cauza sunt publicate pe site-ul oficial al autoritatii publice, oricine le poate descarca si oricine poate avea acces la ele
oricand, astfel ca este fara nici un sens si total inutil sa i se mai pretinda aceleiasi autoritati sa afiseze respectivele informatii si la sediu sau sa le supuna spre consultare în spatii speciale”.
