Copiii pot fi uneori foarte cruzi. O știe oricine care a fost hărțuit la școală sau care are copii care suferă de pe urma acestor lucruri. În prezent, șochează opinia publică internațională un caz din Indonezia. O fată de 14 ani a fost bătută și torturată de 12 colege de școală mai mari și a trebuit spitalizată în urma agresiunii suferite. Potrivit presei locale, aceasta ar fi fost din cauza postărilor pe Facebook ale victimei.
Pe Twitter, cazul a generat atenție sporită sub hashtag-ul „Justice for Audrey" (dreptate pentru Audrey).
„Amploarea violențelor este extremă, dar nu este neobișnuit ca un conflict între tineri să debuteze online și să fie transferat apoi în lumea offline", spune Birgit Kimmel, pedagog și coordonatoare a inițiativei europene Klicksafe. Proiectul, înființat în 2004, este susținut pe jumătate de UE și pe jumătate de autoritățile mediatice ale landurilor germane Renania Palatinat și Renania de Nord-Vestfalia. Proiectul este parte a inițiativei UE pentru mai multă siguranță pe Internet.
„Mobbing-ul poate începe pe Internet și trece apoi în viața normală, dar și invers", a declarat Kimmel pentru DW. "De regulă, afectate sunt ambele lumi, cum a fost cazul și în Indonezia."
"Copiii care cer ajutor nu sunt pârâcioși!"
Mobbing-ul afectează mai ales tineri aflați la vârsta pubertății, majoritatea dintre ei deținând între timp un smartphone. De aceea, victimele nu au nici măcar acasă liniște, nu scapă de comentarii agresive, înțepături și amenințări. "Nu mai există spații protejate; putem fi atacați 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână", spune Kimmel. „Aproape fiecare act de hărțuire care are loc în școli continuă apoi pe Internet."
Din cauza acestei întrepătrunderi, experții nu mai fac acum diferența între șicanarea online și cea din lumea reală. Nici din punct de vedere legal nu există în Germania, de exemplu, reglementări speciale pentru Cyber-Mobbing. Munca experților din domeniu pune mare accent pe prevenirea acestor incidente.
„Avem angajați care sunt antrenați special pentru prevenție și care merg în școli în colaborare cu asociații locale", explică Erika Krause-Schöne, președinta sindicatului federal al femeilor din Poliția germană, în dialog cu DW. Aceste eforturi nu-i vizează doar pe adolescenți, pe Internet sunt deja prezenți și mulți copii din școala primară.
„Prevenția trebuie să înceapă de timpuriu", crede și Kimmel. Copiilor trebuie să li se explice mai întâi ce se poate petrece pe Internet și că este important să ceară ajutor atunci când sunt atacați online. "Le explicăm copiilor că a cere ajutor nu-i face pârâcioși", spune Kimmel. "Este foarte important acest lucru pentru copii."
Fotografii disponibile pentru toți în grupul de Whatsapp
În cazul claselor mai mari, este important ca tinerii să fie sensibilizați și să le fie explicată clar diferența dintre spațiul public și cel privat, subliniază experta. Un subiect foarte important: tinerii sunt sfătuiți să nu trimită fotografii personale cu tentă sexuală nici măcar prietenului sau prietenei lor! Pentru că, atunci când relația se încheie, aceste poze ar putea ajunge în grupul de Whatsapp al clasei. Toată școala poate vedea acum aceste înregistrări foarte private și poate discuta despre ele – un coșmar pentru victimă.
„Pentru victimă, cel mai important lucru în acest caz este dispariția rapidă a acestor fotografii", spune Kimmel. Ea își amintește de cazul unei fete de școală care a trimis un video cu scene sexuale prietenului ei. Filmul a ajuns la dispoziția colegilor de școală.
De îndată ce videoclipul a fost făcut public, personalul școlii a mers în toate clasele și a cerut ștergerea lui imediată de pe toate telefoanele." Înregistrarea a fost îndepărtată și de pe Internet. În scurt timp, acel video nu a mai putut fi accesat nicăieri.
Din păcate, spune Kimmel, în multe școli nu există încă responsabili pentru soluţionarea problemelor create de Cyber-Mobbing, care știu ce e de făcut în astfel de cazuri și care acționează imediat.
Părinți care nu știu ce se petrece
Aceste posibilități de șicanare online nu trebuie explicate doar tinerilor. „Pot spune din proprie experiență că școlile se adresează în prezent și părinților în mod direct", declară Krause-Schöne de la sindicatul Poliției.
Nevoia de aceste explicații este mare. Mulți părinți nu se pricep la Snapchat și Instagram, nu știu de regulă ce postează copiii lor pe aceste aplicații. Iar setările privind sfera privată în rețelele sociale sunt uneori greu de înțeles și pentru utilizatorii frecvenți ai acestora. Kimmel: „Părinții trebuie să se străduiască serios pentru a înțelege cum funcționează toate acestea."
Când părinții află că fiica sau fiul lor a suferit hărțuiri pe Internet, prima lor reacție este să meargă la poliție. Pot reclama acolo insulte, agresivitate sau amenințare, exact ca în cazurile similare din viața reală.
Dar: „Trebuie analizat bine dacă este de ales cu adevărat acest drum", avertizează Kimmel.
Pot trece săptămâni și luni până se încheie procedurile de verificare. Iar pedepsele impuse de justiție „sunt sancțiuni pentru făptași, dar nu ajută prea mult victimele."
Intervenția școlii și sprijin psiho-social de la părinți, prieteni și experți sunt adesea mai importante pentru victime, recomandă experta.
