Noi orientări pentru site-urile Natura 2000, de la Comisia Europeană. România, dată exemplu. Pentru ce?
Comisia Europeană a publicat noi orientări pentru site-urile Natura 2000, urmărind să sprijine operatorii economici şi autorităţile în găsirea unui echilibru între activităţile economice, inclusiv turismul, şi menţinerea obiectivelor de conservare şi de refacere a mediul.
Specfialiştii europeni recunosc paradoxul - zonele protejate bine gestionate atrag mai mulţi vizitatori, ceea ce, la rândul său, duce la presiuni sporite asupra habitatelor şi speciilor care fac aceste zone atractive în primul rând.
Fluxurile de vizitatori gestionate necorespunzător pot duce rapid la degradarea habitatului, perturbarea speciilor, poluare şi epuizarea resurselor.
De aceea, se oferă exemple de bune practici, inclusiv proiectul de refacerea populaţiei de zimbri din România.
Citește și: VIDEO CNN, reportaj emoționant despre zimbrul românesc: Un miracol! Cum a reapărut după 200 ani?
Noi orientări pentru site-urile Natura 2000, de la Comisia Europeană. România, dată exemplu. Pentru ce?
”Comisia Europeană a publicat astăzi noi orientări cu privire la modul în care reţeaua europeană de zone protejate Natura 2000 poate acţiona ca un puternic factor determinant pentru turismul sustenabil, menţinând în acelaşi timp în bună stare ecosistemele reziliente care protejează habitatele şi speciile”, a transmis CE, printr-un comunicat, informează News.ro.
Potrivit sursei citate, turismul reprezintă o parte substanţială a economiei UE, generând aproximativ 807 miliarde euro în 2024 şi sprijinind peste 20 de milioane de locuri de muncă.
Instituită în temeiul Directivelor UE privind păsările şi habitatele, reţeaua Natura 2000 este cea mai mare reţea coordonată de arii protejate din lume, reunind peste 27.000 de situri din statele membre, care reprezintă bogata diversitate a faunei sălbatice şi a habitatelor din Europa.
Aceasta urmăreşte să asigure supravieţuirea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate din Europa.
”Acoperind aproape o cincime din suprafaţa terestră a UE şi peste 10% din suprafaţa sa marină, reţeaua permite desfăşurarea unor activităţi economice, inclusiv turismul, cu condiţia ca acestea să nu compromită obiectivele de conservare”, avertizează specialiştii europeni.
În cadrul siturilor Natura 2000, activităţile realizate de vizitatori generează între 50 şi 85 de miliarde euro anual şi susţine până la două milioane de locuri de muncă în echivalent normă întreagă, în special în regiunile rurale, costiere şi montane.
Citește și: FOTO & VIDEO Primul pui de zimbru născut în libertate, în Munții Făgăraș, în ultimii 200 de ani
Orientările publicate de CE urmăresc să sprijine administratorii siturilor şi autorităţile naţionale în găsirea unui echilibru între activităţile economice, inclusiv turismul, şi menţinerea obiectivelor de conservare şi de refacere a mediului.
”Aceasta include, de exemplu, prevenirea exercitării unor presiuni sporite asupra habitatelor şi a speciilor care fac ca aceste zone protejate bine gestionate să fie atractive pentru turişti în primul rând.
Orientările oferă un cadru pentru planificarea şi gestionarea siturilor Natura 2000.
Această abordare integrează turismul şi activităţile de agrement şi subliniază, de asemenea, importanţa tot mai mare a ecoturismului, ceea ce înseamnă o deplasare responsabilă în zonele naturale, într-un mod care conservă mediul şi aduce beneficii comunităţilor locale”, se mai arată în comunicatul de presă.
Începând cu anii '90, ecoturismul a înregistrat o rată anuală de creştere de până la 34%, depăşind semnificativ ritmul de dezvoltare al sectorului turistic în ansamblu.
Gestionarea presiunilor turismului asupra naturii
Comisia Europeană şi orientările acesteia recunosc ”paradoxul conservării”: ariile protejate bine gestionate atrag mai mulţi vizitatori, ceea ce, la rândul său, duce la presiuni sporite asupra habitatelor şi speciilor care fac aceste zone atractive în primul rând.
”Fluxurile de vizitatori gestionate necorespunzător pot duce rapid la degradarea habitatului, perturbarea speciilor, poluare şi epuizarea resurselor”, avertizează CE.
Pentru a aborda acest lucru, Comisia propune un cadru în patru etape pentru gestionarea durabilă a turismului:
- Identificarea presiunilor, ameninţărilor şi potenţialelor beneficii legate de turism
- Evaluarea capacităţii de suport
- Consolidarea comunicării şi a conştientizării
- Implementarea unor măsuri de management adecvate
”Această abordare este concepută pentru a ajuta administratorii siturilor şi autorităţile să anticipeze impacturile, să planifice eficient şi să alinieze dezvoltarea turismului durabil cu obiectivele de conservare şi restaurare.
Orientările promovează, de asemenea, planificarea proactivă, inclusiv strategii de gestionare a vizitatorilor, evaluarea impactului potenţial şi investiţii în educaţie şi informare - de la campanii de informare şi tururi ghidate până la ştiinţa cetăţenească şi instrumente digitale”, se arată în comunicatul de presă citat.
Specialiştii sunt de părere că ecoturismul în cadrul siturilor Natura 2000 poate contribui semnificativ la atingerea obiectivelor de conservare sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea locală durabilă.
”Atunci când sunt concepute şi gestionate corespunzător, activităţile turistice bazate pe natură pot promova conştientizarea biodiversităţii, pot încuraja un comportament responsabil al vizitatorilor şi pot genera beneficii socio-economice pentru comunităţile locale.
În special, iniţiativele de ecoturism pot contribui la consolidarea sprijinului local pentru măsurile de conservare, pot reduce potenţialele conflicte dintre activităţile umane şi fauna sălbatică şi pot crea stimulente pentru protecţia pe termen lung a speciilor şi habitatelor”, se arată în documentul CE.
Experienţa proiectelor LIFE din întreaga Uniune Europeană demonstrează potenţialul unor astfel de abordări de a oferi beneficii tangibile atât pentru biodiversitate şi pentru economiile regionale.
Unul dintre aceste proiecte, dar exemplu de bună practică, este Proiectul LIFE ”Acţiuni urgente pentru refacerea populaţiilor de zimbru european în România”, care s-a concentrat pe reintroducerea zimbrului european în Munţii Ţarcu şi Poiana Ruscă, din Carpaţii Meridionali ai României.
”Acesta a dezvoltat ecoturismul şi a stimulat economiile locale valorificând prezenţa zimbrilor, a redus conflictele dintre oameni şi animalele sălbatice şi a promovat sprijinul public şi al părţilor interesate locale pentru conservare.
Au fost construite un punct de observare a zimbrilor şi cabane pentru rangeri, în scopul dezvoltării ecoturismului local.
Au fost create programe educaţionale pentru şcolile din zonă, iar activităţile de informare publică au inclus expoziţii, un film documentar şi o interacţiune intensă pe reţelele de socializare”, arată CE.
Proiectul a pus bazele atât pentru conservarea pe termen lung, cât şi pentru dezvoltarea ecoturismului, fiind planificate eforturi suplimentare după finalizarea acestuia, pentru a atinge un prag de viabilitate a populaţiei şi a implica şi mai mult comunităţile locale.
