NEPI produce fake news despre proiectul Romexpo. USR-PLUS le repetă ca un tonomat

DE Alexandru Pop | Actualizat: 07.07.2021 - 22:17
NEPI produce fake news despre proiectul Romexpo. USR-PLUS le repetă ca un tonomat/FOTO: Facebook/Romexpo

Patronii de mall-uri de la compania sud-africană NEPI și-au reluat campania mincinoasă împotriva Legii Camerei de Comerț și Industrie a României. Liderii useriști care atacă proiectul Romexpo cu aceleași minciuni s-au transformat în purtătorii lor de cuvânt.

SHARE

În cazul NEPI, interesul din spatele campaniei anti-Romexpo este ușor de explicat. Sud-africanii vor cu orice preț să-și împiedice competitorul direct, grupul IULIUS, să dezvolte acest proiect.

Întrebarea este ce-i mână în luptă pe reprezentanții USR-PLUS care preiau de la NEPI, fără să clipească, toate „argumentele”, inclusiv cele de tip fake news.

1. „Terenul trebuie scos la licitație” - FALS!  

Unul dintre aceste “argumente” este că terenul din nordul Capitalei nu ar trebui cedat gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), ci ar trebui scos la licitație.

“Statul român (...) poate organiza o licitaţie internaţională, un proces competitiv şi transparent de selecţie a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi revitalizarea zonei Romexpo”, arăta un comunicat al NEPI din martie a.c. 

“Trebuie făcută licitație publică și trebuie ca activul acesta să fie valorificat la cel mai bun preț posibil pentru proprietarul lui – statul român. Cel puțin noi așa vedem lucrurile”, spunea, trei luni mai târziu, Ștefania Petre, consilier general al USR-PLUS.

Declarația acesteia a fost reluată, în diverse forme, și de alți colegi de partid. Inclusiv de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care ar trebui să fie principalul susținător al mediului de afaceri din România, nu din Africa de Sud! 

Cum stau, de fapt, lucrurile?

Pentru a vinde terenul la licitație, statul român trebuie mai întâi să despăgubească societatea Romexpo, deținută de CCIR, pentru toate construcțiile de pe teren, inclusiv marele pavilion expozițional, precum și infrastructura existentă.

„Terenul nu este liber de sarcini – dreptul de folosință al CCIR este o sarcină asupra terenului, în plus, orice cumpărător ar fi obligat să preia sarcinile acestuia și să respecte proprietatea Romexpo. Despăgubirile pe care statul sau cum am arătat, cumpărătorul, le-ar datora CCIR și Romexpo, în cazul în care statul ar vinde sau cumpărătorul ar cumpăra terenul, depășesc cu mult valoarea speculată a terenului. Dacă ar vinde terenul, în primul rând statul ar trebui să despăgubească CCIR și Romexpo cu mult mai mult de 200 milioane de euro, atât cât valorează terenul”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României.

De remarcat că nici măcar șeful NEPI, Alex Morar, nu afirmă că statul este obligat să vândă terenul, ci că “poate organiza o licitaţie internaţională, un proces competitiv şi transparent de selecţie a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi revitalizarea zonei Romexpo”.

Mai mult, Morar nu vorbește despre vânzarea terenului, ci despre “cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliară” sau despre un “parteneriat public-privat”.

Singura concluzie logică ar fi că NEPI nu vrea de fapt ca terenul să fie scos la vânzare, pentru că nu are resurse financiare să-l cumpere, mai ales că grupul a vândut mai multe active în 2020 din cauza rezultatelor proaste generate de pandemia de COVID-19.

„Cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliară” este o formulă juridic vagă, fără corespondent în legislația românească. „Parteneriatul public-privat”, pe de altă parte, este legiferat prin Legea 100/2016 care prevede două modalități: licitația deschisă și dialogul competitiv. 

Așadar, licitația nu este obligatorie în niciuna dintre cele două variante.  

2. „Statul pierde bani dacă terenul rămâne la Camera de Comerț” - FALS!  

În diverse forme, atât reprezentanții NEPI, cât și cei ai USR-PLUS susțin că statul ar pierde bani dacă proiectul de la Romexpo ar primi undă verde.

Într-un comunicat, NEPI acuză că acest proiect “ar deposeda românii de un bun extrem de valoros: prin această lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piaţă de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit (...), doar pe baza unor promisiuni, fără beneficii certe şi fără vreo garanţie pentru statul român privind obţinerea acestora”. 

Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, de la USR-PLUS, preia imediat ideea și o rostogolește: „O lege (...) va transfera gratuit un teren al statului de 46 de ha (Romexpo) din zona premium a Capitalei în proprietatea Camerei de Comerț, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar cu un investitor privat. În condițiile în care valoarea terenului în acea zonă este uriașă, se crează un mega prejudiciu statului român cu mâna Parlamentului.” 

Nimeni nu știe cât ar fi așa-zisul prejudiciu adus statului. O tentativă de calcul avansează ministrul Claudiu Năsui, de la USR-PLUS, care vorbește despre “un teren evaluat neoficial la 500 de milioane de euro. Unii zic că este mai puțin, nu am văzut însă nicio evaluare sub 300 de milioane de euro”.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel.

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a României, “tot ceea ce este deasupra terenului, şi anume platforme betonate, clădiri, hale etc. reprezintă proprietate privată. În consecinţă, orice încercare a statului de a vinde acest teren ar putea fi făcută numai cu despăgubirea prealabilă și la justa valoare a CCIR, estimată, conform discuțiilor din comisiile de specialitate din Parlament, la 300 de milioane de euro, mult peste prețul pieței în ceea ce privește valoarea terenului.”

Cu alte cuvinte, dacă ar vinde terenul, statul nu ar câștiga mai nimic.

Dacă proiectul Romexpo va fi aprobat, însă, beneficiile la bugetul public ar fi enorme. “Așa cum arată studiul firmei de consultanță din Big 4, într-adevăr, în faza de construcție, de până la maximum cinci ani (…), dezvoltarea noului Romexpo va genera aproape 1 miliard de lei la bugetele locale și național, dintre care aproape 600 milioane de lei în primii trei ani și peste 400 milioane de lei în ultimii doi ani ai construcției. (...) Revenind la beneficiile proiectului nostru, după finalizarea construcțiilor, deci în perioada de funcționare, în fiecare an, noul Romexpo va contribui cu mai mult de 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat. Și da, proiectul noului Romexpo va genera, potrivit aceluiași studiu, peste 32.000 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă mai mult decât forța de muncă aferentă unui județ mediu din România”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României.    

3. „Camera de Comerț este o entitate privată” - FALS!  

Una dintre temele de atac ale adversarilor proiectului Romexpo este că de această “gratuitate” ar beneficia o “entitate privată”. Tema a fost enunțată inițial de către același Alex Morar, CEO al firmei sudafricane NEPI: “Prin această lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piaţă de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit unei entităţi private”. 

Ca un făcut, ideea este preluată într-o formă similară de Ștefania Petre, consilier general USR-PLUS: “Nu am mai auzit să existe vreun stat atât de generos care să zică: <Ia, tu, entitate privată, un cadou de 46 de hectare în centrul Capitalei și fă tu acolo ce vrei, în asociere cu cine vrei tu!>”

Este Camera de Comerț și Industrie a României o „entitate privată”? În 1864, Alexandru Ioan Cuza înființa, prin decret domnesc, primele 15 Camere de Comerț din țara noastră. Acestea au fost reorganizate în 1925 de Regele Ferdinand, care le-a unit într-o structură națională - precursoarea actualei CCIR.

Cu excepția primilor ani ai regimului comunist, când a fost desființat și apoi reînființat, acest organism a funcționat neîntrerupt timp de aproape un secol și jumătate. De altfel, pavilionul central ROMEXPO a fost construit la mijlocul anilor ’60 și dat în administrare oficiului de expoziții din cadrul CCIR.

În prezent, CCIR este afiliată celor mai reprezentative federații din lume – precum cea internațională (International Chamber of Commerce) și, respectiv, europeană (Eurochambres).

“Camerele de comerț sunt organizații autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, de utilitate publică, create în scopul de a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor lor și ale comunității de afaceri”, se arată într-un comunicat al CCIR.

Alte informații de care oponenții proiectului Romexpo nu țin cont: „CCIR nu are membri din rândul companiilor, acestea putând deveni membri ai camerelor județene, în mod exclusiv voluntar. CCIR și camerele județene nu sunt finanțate sau subvenționate de la bugetul de stat sau cele locale. Din 1990 și până în prezent, CCIR și camerele județene au cheltuit din resurse proprii pentru susținerea mediului de afaceri din România mai mult de 24 mil. EUR (peste 29 mil. USD), reprezentând aproximativ 800 mii EUR/an (970 mii USD/an).

În toată această perioadă, CCIR și Camerele județene au susținut mediul de afaceri din România prin activități specifice la nivel național pentru care au efectuat cheltuieli în medie anuală de peste 1,9 mil. lei din resurse proprii.

În plus, au organizat misiuni economice, delegații oficiale, forumuri, seminarii și alte evenimente specifice diplomației economice ale căror cheltuieli au reprezentat în medie anuală peste 1,3 mil. lei (de asemenea, din resurse proprii).

În tot acest timp, CCIR și camerele județene au organizat cu propriile resurse peste 20.000 de evenimente cu specific bilateral în vederea unei mai bune promovări a capitalului autohton și a stimulării schimburilor comerciale.

În toată această perioadă, CCIR și camerele județene au organizat evenimente la care au fost prezenți mai mult de 45 de președinți de stat, au participat, conform solicitărilor primite, alături de reprezentanții administrației publice la delegațiile oficiale ale acestora în străinătate și au fost parte, folosind propriile resurse, la evenimentele organizate de aceștia, atât în țară, cât și în străinătate”, se mai arată în comunicatul CCIR.    

4. „Nu există proiecte similare în alte state” - FALS!  

Adversarii proiectului Romexpo invocă și caracterul său excepțional. Aceeași Ștefania Petre, consilier general USR-PLUS, crede că nu există niciun precedent: “Eu nu am mai auzit recent despre astfel de cazuri și nici nu știu vreo echivalență la nivel european.”

În realitate, majoritatea Camerelor de Comerț din țări dezvoltate se bazează pe sprijinul direct sau indirect al statului

În Austria, de exemplu, Camera Economică Federală - WKO (Wirtschaftskammer Österreich) este desemnată, prin lege, ca „instituție autonomă de drept public”. Legea prevede obligativitatea calității de membru pentru toate cele 540.000 de firme înregistrate în țară. Acestea trebuie să plătească anual o cotizație sub forma unor așa-numite taxe camerale, calculate în funcție de impozitul pe vânzări.

Una dintre cele mai puternice structuri ale WKO este cea de promovare a comerțului exterior (Advantage Austria). Practic, această structură funcționează ca o rețea de consilieri economici prezenți în peste 70 de țări.

Organizația de resort din Franța - CCI (Chambre de Commerce et d'Industrie) desfășoară numeroase activități economice. Între altele gestionează nu mai puțin de 152 de porturi, 53 de aeroporturi, 37 de centre de expoziții, 10 parcuri industriale și 259 de clădiri de birouri, incubatoare de afaceri și hoteluri. Terenurile pe care sunt amplasate multe dintre aceste obiective au fost date în folosință gratuită de statul francez. Ca și în alte țări, calitatea de membru și cotizația aferentă sunt obligatorii pentru toate cele 2,9 milioane de firme franceze. Totodată, CCI este implicată în educație, girând 150 de şcoli superioare şi 141 centre de formare profesională, în care studiază anual peste 500.000 de oameni.

Și Uniunea Italiană a Camerelor de Comerț, Industrie, Artizanat și Agricultură (Unioncamere) este desemnată, prin lege, ca „organism de drept public”. Pe lângă cotizația obligatorie pentru toate cele 6 milioane de firme înregistrate în Italia, o sursă majoră de venituri constă în administrarea Registrului Afacerilor (Registro Imprese). Unioncamere lucrează în strânsă colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și coordonează activitatea de reprezentare internațională a mediului italian de afaceri. Interesant este că organizația se ocupă totodată de accesarea fondurilor comunitare de către membrii săi, acționând atât ca gestionar al acestora, cât și ca persoană de contact pentru Comisia Europeană.

Camera de Comerț și Industrie a Germaniei - DIHK (Deutscher Industrie und Handelskammertag) este formată din 79 de camere locale și regionale, care funcționează prin autoadministrare, dar în strânsă legătură cu Ministerul Federal pentru Afaceri Economice și Energie. Cotizația este obligatorie pentru toate cele 3 milioane de firme germane, cu excepția primilor doi ani de la înregistrare. DIHK coordonează rețeaua reprezentanților comerciali în peste 90 de țări, pentru care primește și subvenții de la guvern. Una dintre cele mai vechi atribuții ale camerelor germane constă în organizarea învățământului dual pentru 328 de categorii profesionale.

Noua lege a Camerelor de Comerț din România nu face decât să alinieze legislația românească la reglementările organismelor similare din alte state europene, precum Austria, Franța, Italia sau Germania.  

Cum a devenit președinta Senatului mesagera firmei NEPI  

Liderii USR-PLUS nu preiau doar „argumente” de la NEPI, ci și documente oficiale pe care le dau mai departe. Președinta Senatului, Anca Dragu, a primit recent un memoriu de la această firmă sudafricană înregistrată într-un paradis fiscal, memoriu pe care l-a transmis imediat unor comisii din camera superioară a Parlamentului.

Unul dintre destinatari, președinta Comisiei Juridice, Iuliana Scîntei (PNL), i-a comunicat Ancăi Dragu că nu are temei legal să răspundă direct firmei NEPI.

Într-un comentariu postat pe Facebook, experimentata jurnalistă Adelina Rădulescu (ex-BBC și Europa Liberă) consideră că prin acest gest „se deconspiră și interesele USR-PLUS în afacerea Romexpo”. 

Anca Dragu respinge acuzațiile și susține că de același tratament s-ar bucura orice memoriu primit la cabinetul său:

“Orice fel de memoriu, sesizare sau orice alt tip de materiale care sunt trimise la cabinetul președintei Senatului și care privesc un proiect sau o inițiativă legislativă ce se află în circuitul legislativ sunt transmise mai departe de către cabinet spre comisiile implicate pentru elaborarea de răspunsuri.

Cabinetul președintei Senatului nu intervine și nu are niciun fel de implicare în elaborarea sau nu a răspunsurilor. Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește toate documentele care s-au primit în cazul proiectului de lege privind trecerea terenului din zona Romexpo (aflat în proprietatea privată a statului) în proprietatea CCIR.

În acest caz, memoriul trimis de către fondul de investiții NEPI Rockcastle la cabinetul președintei Senatului a fost transmis mai departe celor două comisii implicate - Juridică și Economică, pentru elaborarea unui răspuns. Tot în acest caz, s-a transmis către ambele comisii și scrisoarea venită din partea Comisiei Europene, prin Consiliul Concurenței, prin care se cer clarificări cu privire la felul în care proiectul de lege permite transferul cu titlu gratuit.

La Comisia Europeană există deja o plângere de acordare a unui ajutor de stat în această speță. Este falsă informația potrivit căreia am cerut în nume personal să îmi fie înaintat răspunsul. Este vorba de o formulare standard folosită în toate documentele de acest gen pe care le înaintăm comisiilor și se referă la o rugăminte privind transmiterea spre informare a răspunsului deja înaintat solicitantului.

Eu, în calitate de președintă a Senatului, voi continua să mă asigur că parlamentarii din comisiile implicate în elaborarea unor proiecte de acte normative au la dispoziție toate informațiile primite pe respectivele proiecte, pentru elaborarea unei legislații în favoarea statului și a cetățenilor români”, a declarat Anca Dragu pentru Newsweek România.    

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.