Dezinformările anti-ROMEXPO. Ce afaceri au Camerele de Comerț în alte țări și cum le sprijină statul

DE Alexandru Pop | Actualizat: 29.03.2021 - 12:06
Romexpo, pavilionul central/FOTO: Facebook/Romexpo

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) se confruntă, de câteva luni, cu o campanie agresivă de discreditare, în spatele căreia se află un important jucător imobiliar străin. Care vrea să anuleze o lege adoptată în Parlament, dezinformând opinia publică.

SHARE

Compania sudafricană NEPI Rockcastle, care deține mai multe malluri în țara noastră, se opune din răsputeri proiectului de la ROMEXPO. Este vorba de construirea unui mare centru expozițional, cultural și de afaceri, pe un teren care se află de 60 de ani în folosința gratuită a CCIR. Acest drept a fost consfințit prin două hotărâri de guvern din 2004, care stipulau că termenul este până în anul 2053.

În toamna anului trecut, Parlamentul a votat modificarea Legii 335 din 2007 a Camerelor de Comerț. Între altele, noul act normativ prevede că terenul respectiv, în suprafață de 42 de hectare, trece în proprietatea CCIR.

Principalul motiv este că, dacă ar fi vrut să-l vândă, statul nu ar câștiga nimic, întrucât ar trebui să plătească o despăgubire de aproximativ 300 de milioane de euro. O sumă echivalentă cu valoarea de piață a terenului.

Deși CCIR a fost acuzată că minte în privința acestei evaluări, criticii săi de la NEPI Rockcastle omit, cu bună știință, faptul că suma pe care statul ar trebui să o despăgubească nu este doar cea a construcției efective, extrasă din bilanțuri, ci și cea aferentă afacerilor derulate de ROMEXPO S.A.

La începutul acestei luni, după mai multe amânări, Curtea Constituțională a României a respins o sesizare depusă de un grup de politicieni împotriva noii legi. În decizia nr. 139 din 3 martie 2021 se arată că legiuitorul “își poate asuma decizia transmiterii gratuite a terenurilor din sfera proprietății private a statului în scopul unor investiții privind dezvoltarea economică a unui segment determinat”.

Istoria Camerei de Comerț, de la Cuza și până astăzi

Una dintre liniile atacului la adresa CCIR se bazează pe o dezinformare care nu ține cont de statutul juridic al acestei organizații neguvernamentale de utilitate publică. Toate articolele de presă apărute în ultima vreme pornesc de la premisa că este vorba de o entitate privată ca oricare alta. Și, prin urmare, n-ar trebui să primească nimic de la statul român.

Ce omit să spună reprezentanții controversatei companii NEPI Rockcastle – din conducerea căreia fac parte personaje apropiate de regimul comunist și de fosta Securitate, ca bancherul Dan Pascariu – este că în toate țările dezvoltate Camerele de Comerț sunt considerate o instituție-cheie și un partener de dialog al statului cu mediul de afaceri. Și nu de azi, de ieri.

Prima Cameră de Comerț a luat ființă acum mai bine de 400 de ani în Marsilia (Franța), ca o structură asociativă a negustorilor din oraș. Au urmat alte țări printre care, mai târziu, și România. În 1864, Alexandru Ioan Cuza înființa, prin decret domnesc, primele 15 Camere de Comerț din țara noastră. Acestea au fost reorganizate în 1925 de Regele Ferdinand, care le-a unit într-o structură națională.

Cu excepția primilor ani ai regimului comunist, când a fost desființat și apoi reînființat, acest organism a funcționat neîntrerupt timp de aproape un secol și jumătate. De altfel, pavilionul central ROMEXPO a fost construit la mijlocul anilor ’60 și dat în administrare oficiului de expoziții din cadrul CCIR.

Austria: Toate firmele, obligate să cotizeze la Cameră

În prezent, CCIR este afiliată în cele mai mari federații de profil din lume – precum cea internațională (International Chamber of Commerce) și, respectiv, cea europeană (Eurochambres). Există mai multe modele de organizare a Camerelor de Comerț, dintre care cele mai multe se bazează pe sprijinul direct sau indirect al statului.

În Austria, de exemplu, Camera Economică Federală - WKO (Wirtschaftskammer Österreich) este desemnată, prin lege, ca instituție autonomă de drept public. Legea prevede obligativitatea calității de membru pentru toate cele 540.000 de firme înregistrate în țară. Acestea trebuie să plătească anual o cotizație sub forma unor așa-numite taxe camerale, calculate în funcție de impozitul pe vânzări.

Una dintre cele mai puternice structuri ale WKO este cea de promovare a comerțului exterior (Advantage Austria). Practic, această structură funcționează ca o rețea de consilieri economici prezenți în peste 70 de țări.

Franța: Camera deține porturi, aeroporturi, hoteluri, birouri

Organizația de resort din Franța - CCI (Chambre de Commerce et d'Industrie) desfășoară numeroase activități economice. Între altele gestionează nu mai puțin de 152 de porturi, 53 de aeroporturi, 37 de centre de expoziții, 10 parcuri industriale și 259 de clădiri de birouri, incubatoare de afaceri și hoteluri.

Ca și în alte state dezvoltate, calitatea de membru și cotizația aferentă sunt obligatorii pentru toate cele 2,9 milioane de firme franceze. Totodată, CCI este implicată în educație, girând 150 de şcoli superioare şi 141 centre de formare profesională, în care studiază anual peste 500.000 de oameni.

Italia: Camera gestionează și fondurile europene

Și Uniunea Italiană a Camerelor de Comerț, Industrie, Artizanat și Agricultură (Unioncamere) este desemnată, prin lege, ca organism de drept public. Pe lângă cotizația obligatorie pentru toate cele 6 milioane de firme înregistrate, o sursă majoră de venituri constă în administrarea Registrului Afacerilor (Registro Imprese).

Unioncamere lucrează în strânsă colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și coordonează activitatea de reprezentare internațională a mediului italian de afaceri. Interesant este că organizația se ocupă totodată de accesarea fondurilor comunitare de către membrii săi, acționând atât ca gestionar al acestora, cât și ca persoană de contact pentru Comisia Europeană.

Germania: Camera coordonează învățământul dual

Camera de Comerț și Industrie a Germaniei - DIHK (Deutscher Industrie und Handelskammertag) este formată din 79 de camere locale și regionale, care funcționează prin autoadministrare, dar în strânsă legătură cu Ministerul Federal pentru Afaceri Economice și Energie. Cotizația este obligatorie pentru toate cele 3 milioane de firme germane, cu excepția primilor doi ani de la înregistrare.

DIHK coordonează rețeaua reprezentanților comerciali în peste 90 de țări, pentru care primește și subvenții de la guvern. Una dintre cele mai vechi atribuții ale camerelor germane constă în organizarea învățământului dual pentru 328 de categorii profesionale.

Noua lege a Camerelor de Comerț din România nu face decât să alinieze legislația românească la reglementările organismelor similare din alte state europene, precum Austria, Franța, Italia sau Germania. Iar cei care cer anularea unei legi votate de Parlament și avizate de Curtea Constituțională ca să distrugă un proiect care ar aduce statului beneficii de sute de milioane de euro ignoră, în mod voit, faptul că această organizație nu este una privată, ci una de utilitate publică.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.