Moștenirea Gabrielei Firea: Capitala înghețată. Când vor avea bucureștenii apă caldă la discreție

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 26.10.2020 - 22:23

„A venit apa caldă?“. O întrebare la ordinea zilei pentru bucureșteni, care resimt tot mai acut dezastrul din termoficare. Realitatea este că Termoergetica, una din celebrele companii înființate de Gabriela Firea, nu a plătit subvenția pentru gigacalorie.

SHARE

Pe rețelele de socializare circulă imagini cu versurile unui cântec hip-hop: „A venit apa caldă? A venit, da-i rece“.

Oamenii se plâng, fac haz de necaz, iar cei care își permit se gândesc la debranșare. 

De la conspirația pe care o vede Gabriela Firea, la semnalul de alarmă pe care îl trag experții în energie privind gaura neagră în care se află sistemul de termoficare și declarațiile noului primar al Capitalei, Nicușor Dan, care avertizează că „o să urmeze o iarnă foarte grea“, subiectul apei calde în București este nelipsit de pe agenda publică.

De la conspirație la realitate

„Toată perioada de campanie şi precampanie s-a oprit intenţionat apa caldă de către Guvern, furnizând cu picătura prin CET-uri, ca să fie ostilă faţă de mine populaţia, deşi agentul termic este produs de către CET-uri, care aparţin de Guvern“, a tunat Gabriela Firea, ex-primărița PSD a Capitalei, învinsă în alegeri de Nicușor Dan, independent susținut de USR-PLUS și PNL.

Realitatea este că Termoergetica, una din celebrele companii înființate de Gabriela Firea, în subordinea Primăriei Capitalei, nu a plătit subvenția pentru gigacalorie de când a preluat oficial moștenirea RADET.

Iar, înainte, RADET a intrat în faliment cu o datorie istorică: aproape 4 miliarde de lei.

„Criza termoficării în București este cauzată mai puțin de caracteristicile «fizice» ale sistemului (CET-uri departe de oraș, consumatori care nu plătesc, debranșări masive), ci de haosul instituțional și neasumarea responsabilităților, în principal între Primăria Bucureștiului și Ministerul Energiei. (...)

Toată chestiunea vine din neplata de către Primărie a unei subvenții la care s-a angajat legal și, întrucât încrederea e zero, trebuie pus la punct un mecanism prin care Primăria să nu mai poată să nu își achite datoriile, un mecanism agreat de toate părțile implicate“, conchide un raport pe tema termoficării, publicat de Expert Forum (EFOR) în 2019.

Din martie 2020, Termoenergetica nu a mai plătit nicio factură către ELCEN, acumulând o datorie de aproape 382 milioane de lei, conform datelor publicate pe site-ul companiei ELCEN.

ELCEN: „Banii noștri curg în pământ“

Periodic, ELCEN, producătorul de energie termică al Capitalei, aflat în insolvență, atrage atenția, prin comunicate de presă, că CET-urile furnizează agent termic în parametri optimi conform solicitărilor Termoenergetica, iar, din 2016 până în prezent, pierderile de apă fierbinte pe rețea s-au triplat: de la circa 800 de tone pe oră în 2016, la circa 2.200 de tone pe oră în 2020. „Bucureștenii vor avea apă caldă și căldură la iarnă, dar pot să vă spun, cu aceeași certitudine, dată fiind situaț

ia de anul trecut, că vor fi, din păcate, avarii și întreruperi, pentru că rețeaua este învechită și nu s-au făcut reparații și investiții“, explică, pentru Newsweek România, administratorul Electrocentrale București (ELCEN), Claudiu Crețu. Și adaugă: „În cuvinte simple, banii noștri, ai tuturor, curg în pământ.

Protest al bucureștenilor în fața Primăriei, în mandatul Gabrielei Firea - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

E nevoie să limităm aceste pierderi, e nevoie de reparații, și, în paralel, de investiții. Prin această neplată a subvenției de către Primărie, lipsa banilor s-a propagat în lanț, nu s-au putut face investiții nici în partea de producție, nici în partea de distribuție și iată că sistemul s-a degradat“.

„Dacă vedem ce a scris domnul Cîțu, e foarte simplu. Banii erau bugetați, dar nu s-au plătit, s-au direcționat către altceva.

Populația și-a plătit facturile. O problemă ar apărea dacă Primăria n-ar plăti în continuare și, atunci, s-ar ajunge la un faliment în lanț, dar nu este cazul. Din discuțiile pe care le-am avut cu noul primar ales, tratează cu maximă seriozitate și responsabilitate încălzirea bucureștenilor și, atunci, în cel mai scurt timp, sperăm ca această problemă să se rezolve“, continuă Claudiu Crețu, precizând că a primit asigurări din partea lui Nicușor Dan că datoria va fi plătită.

Gabriela Firea vede conspirații, finul nedeclarat Burghiu spune că sistemul nu-l lasă să lucreze prea mult 

Recent, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat, în urma unui control la Primăria Capitalei, că „banii destinați subvenției pentru energia termică au existat, au fost în buget (...) și totuși au ajuns în altă parte“, menționând că a făcut deja o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pe această temă.

În replică, Primăria Capitalei a transmis că, în 2020, bugetul pentru termoficare a fost de 935 de milioane de lei și că „Municipiul București a direcționat fonduri în limita sumelor bugetate/încasate (...), dar nu a primit fonduri și pentru plata facturilor restante“.

Burghiu: „Sistemul nu te lasă să lucrezi“

Deși pierderile de apă caldă din rețea au crescut în ultimii ani, Alexandru Burghiu, director al companiei Termoenergetica din iunie 2019, susține, într-o declarație pentru Newsweek România, că, de anul trecut „am reușit să diminuăm mult numărul avariilor“ și că, „în timp ce vorbim, avem 19 șantiere concomitente, tocmai pentru a pregăti această perioadă“.

„Oamenii au resimțit în această vară foarte multe neajunsuri, pentru că s-a lucrat, însă a fost un lucru pe care să spunem că ni l-am asumat“, continuă Burghiu, care atrage atenția că „durează foarte mult să repari ceva ce a fost lăsat în paragină 30 de ani“.

Adică, inclusiv în mandatul Gabrielei Firea, care i-ar fi, conform informațiilor publicate de actualul primar al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nașă.

„Stimată doamnă, dacă cetățenii Municipiului București vor să mă analizeze, să o facă după activitate, nu după un aspect care ține de planul personal al fiecărui om“, a fost reacția lui Burghiu, rugat să confirme dacă este finul fostei primărițe, care l-a pus șef peste una din companiile Primăriei.

Nicușor Dan l-a asigurat pe Claudiu Crețu că datoria către ELCEN va fi achitată 

Burghiu spune că bucureștenii vor avea apă caldă și căldură la iarnă, dar că vor fi avarii și întreruperi. Dar „lucrurile nu se vor îndrepta într-un an sau doi. O să vă dau anumite cifre, nu știu dacă o să le folosiți: rețeaua de termoficare are o rețea primară de 1.000 de kilometri, a fost construită în 20 de ani, adică 50 de kilometri pe an, în condițiile în care se lucra 12 luni și acea zonă în care se lucra nu era alimentată.

Acum, suntem obligați să lucrăm șase luni pe an, pentru că lucrăm vara; e o muncă de ori mai grea, pentru că trebuie să asigurăm și apa caldă, adică să creăm anumite provizorate.

Orașul Oradea, că se tot dă exemplu, a spus că a reparat sistemul de termoficare în trei ani. Da, dar Oradea are 17 kilometri de rețea primară, noi avem 1.000“, adaugă, cu năduf, Burghiu.

Oradea, de fapt, are o rețea primară de 77 de kilometri, acolo autoritățile locale având cel mai mare program de investiții, de 112 milioane de euro, conform raportului EFOR, din 2019.

Burghiu dă vina pe Guvern pentru datoria acumulată de companie și spune că „bani se vor găsi și se vor stinge datoriile, însă rămânem cu problema tehnică“. El arată spre cazanele vechi ale ELCEN, CET-urile nemodernizate – „și ei sunt în aceeași situație ca și noi“.

„Sistemul de termoficare e cea mai complexă și mai complicată infrastructură a țării, sistemul nu te lasă să lucrezi și, chiar dacă ar veni toți banii din lume, problemele nu s-ar rezolva.

Otilia Nuțu arată că sistemul de termoficare trebuie adaptat la felul în care arată acum Capitala - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Într-o situație utopică, mutăm tot Bucureștiul în altă parte, spargem tot, înlocuim în același timp și, după aceea, aducem tot Bucureștiul înapoi. Nu se va întâmpla lucrul ăsta. A fost construit în 20 de ani, nu poate fi reparat într-un interval scurt“, continuă Burghiu.

Newsweek România l-a întrebat cât costă lucrările pe care le face Termoenergetica în cele 19 puncte termice. Nu știe să spună „pe de rost cât costă“: „Vorbim de zeci de milioane de lei care s-au investit în acest an în lucrări, dar repet, și dacă costă 20 de milioane și dacă costă 300 de milioane, nu este importantă componenta financiară, importantă este cantitatea de țeavă pe care reușim să o înlocuim și sistemul ne permite“, conchide Burghiu.

Conform CV-ului său, acesta este absolvent al Academiei de Poliție din București și a deținut funcții de conducere în mai multe companii de stat: Metrorex, Compania de Parcuri și Grădini, Managementul Traficului și RADET.

Ana Ciceală: Din 2016 s-au înlocuit 600 de metri de rețea primară

Ana Ciceală, consilier general din partea USR în mandatul Gabrielei Firea și consilier general din partea Alianței USR-PLUS în mandatul lui Nicușor Dan, este cea care a obținut în instanță declararea ca ilegale a celor 22 de companii municipale înființate de Firea.

Ea explică, într-o declarație pentru Newsweek România, că, „pentru a aduce sistemul de termoficare la nivelul pe care ni-l dorim, ar fi nevoie de aproximativ 3 miliarde de euro, potrivit experților: 1,9 miliarde investiții la Termoenergetica, la transport și distribuție, iar restul la ELCEN, pentru construirea de noi centrale de cogenerare (sistemele de cogenerare produc energie electrică și căldură recuperată sub formă de apă caldă, n.r.). Pentru comparație, bugetul Primăriei a fost de un miliard de euro anual, cât se face pe execuție.

Chiar și cu fonduri de la Guvern și cu fonduri europene, avem un efort financiar extraordinar. Pentru asta e nevoie de planificare.

Cei 500 de milioane de euro care sunt disponibili (prin Programul Operațional de Infrastructură Mare, n.r.) nu au fost atrași de către această administrație absolut dezastruoasă“.

Ana Ciceală estimează un plan pe 10 ani pentru refacerea sistemului de termoficare - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a anunțat, recent, că autoritățile vor încheia contractul de finanțare pentru reabilitarea a 100 de kilometri de rețea de transport de energie termică și că valoarea totală a proiectului de reabilitare și reparare a rețelelor de distribuție se ridică la 500 de milioane de euro.

Ana Ciceală spune că, în ultimii doi ani, Primăria a dat 17 milioane de lei pentru repararea țevilor. „Faptul că se ajunge la blocaje financiare nu este întâmplător, Gabriela Firea nu a plătit acea subvenție, nu a plătit-o nici pe vremea RADET-ului, a spus să îl băgăm în insolvență ca să nu fie nevoie să achităm datoriile istorice, dar nici cu Termoenergetica nu a plătit acea datorie către ELCEN.

E clar că trebuie să rezolvăm problema, pentru că nici cei de la ELCEN nu pot să facă reparații și investiții și nu pot cumpăra gaz ca să ne dea nouă apă caldă și căldură, nici măcar materia primă nu o plătim, dar bani cu care să repare CET-urile“.

Consiliera arată că, din datele pe care le deține, din 2016 până în prezent, au fost înlocuiți cu tehnologie modernă 0,6 kilometri de rețea primară (Capitala are 1.000 de kilometri de rețea primară), iar circa 50 de kilometri de rețea au fost reparați.

„E vorba de o gaură neagră prin care se scurg bani către firme ale PSD, eu ce pot să vă spun e că bani sunt alocați în buget către Termoenergetica.

Nu știu câți se duc efectiv, iar ce am văzut pe teren este o cârpeală nemaivăzută. Am fost pe teren la Favorit, pe Dâmbovița, pe Splai. Se stă, nu e nimeni pe șantier.

Atunci când se lucrează, sunt doi-trei muncitori care par sub-subcontractați la mâna a zecea și ori nu-i dirijează nimeni, ori muncesc câte 10 minute. Lucru de mântuială și făcut de niște firme care n-au ce să caute“, acuză Ana Ciceală.

În noul mandat, consiliera consideră că va fi nevoie de un plan de investiții pe 10 ani și de un plan de eșalonare a datoriilor către ELCEN, pentru a salva termoficarea din Capitală.

Sistem de anii ’80 și țevi „cârpite“ 

Cum a ajuns Capitala în această situație? Sistemul de termoficare a fost construit între anii ʼ60 - ʼ80, când Bucureștiul arăta altfel – „aveam platforme industriale, era un consum foarte mare de căldură și energie electrică pentru industrie, căldura folosită pentru populație era considerată mai curând un produs secundar.

Acum, platformele industriale s-au închis, cererea de căldură pentru populație e mai mică, s-a scurtat perioada rece, multă lume s-a debranșat, e posibil să fie și multe debranșări neoficiale.

Sistemul e supradimensionat și învechit“, explică, pentru Newsweek România, Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum.

Sistemul de termoficare din București este al doilea ca mărime din Europa după cel din Moscova, cu circa 4.000 de kilometri de conducte, aproape 1.000 de kilometri – rețele termice primare și circa 3.000 de kilometri – rețele termice secundare și deservește circa 562.000 de apartamente (8.200 de blocuri) și aproape 5.000 de instituții și firme, adică circa 74 la sută din consumul casnic de căldură.

„Pe lângă depășirea morală, e cea fizică: țevile au început să se fisureze, au mai fost cârpite, dar nu foarte bine și atunci se pierd cantități mari de apă și de căldură. Țevile sunt supradimensionate pentru profilul de consum, care e cu totul altul decât în anii 1980.

S-au mai făcut acum câțiva ani niște investiții ceva mai deștepte, retehnologizări și automatizări, dar destul de puține la rețea și niște mici investiții la CET-uri, la CET Vest s-a făcut un grup nou. Sistemul ar trebui regândit, pentru că, deși nu mai e consumul industrial, a crescut destul de mult consumul de energie electrică.

Avem nevoie de capacitate de energie electrică, în timp ce cererea de căldură este mai mică. Atunci, ar trebui regândită toată partea de energie din zona Bucureștiului, inclusiv rețelele de curent electric, pentru că, ați văzut, am început să avem inclusiv întreruperi – sunt legate de vechimea întregii infrastructuri“, explică Otilia Nuțu.

Din cauză că sistemul e atât de ineficient și are pierderi mari, costul la care se produce o gigacalorie este foarte mare, cam de 500 de lei.

Populația plătește 163 de lei, iar restul plătește Primăria. „Pe măsură ce s-au întețit avariile și pierderile, costul gigacaloriei a crescut, în timp ce nimeni nu a avut curajul politic să crească tariful la consumator; probabil că lumea s-ar fi debranșat foarte rapid dacă ar fi crescut brusc și prețul“, explică experta. 

Deși la nivel oficial debranșările din sistem sunt sub 1% în ultimii trei ani, mulți oameni se debranșează neoficial – își taie singuri țeava de apă caldă, își instalează instant la duș, folosesc calorifele electrice, explică Otilia Nuțu, care arată că „nici nu poți să forțezi oamenii să rămână în sistem, dacă nu le dai căldură“.

La Oradea, de exemplu, au menținut tariful constant la consumatorul casnic, dar scad subvenția în fiecare an și câștigă din investiții – „reducem pierderile cu 10%, scădem și subvenția cu 10%“, spune Otilia Nuțu.

Minicentrale de cartier, o soluție

Soluția, consideră Otilia Nuțu, nu e renunțarea totală la sistemul de termoficare, ci, mai degrabă, adaptarea la fiecare zonă a Capitalei: „unele puncte termice ar funcționa mai eficient dacă ar fi transformate în mini-centrale de cartier, în timp ce în altele, cele cu zone dense de blocuri, se justifică menținerea CET-urilor, care produc și curentul electric“.

Astfel, explică experta, „dacă s-ar debranșa toată lumea, nu există capacitate pentru rețelele de distribuție de gaze - ca să-și instaleze fiecare centrală proprie în apartament, numai că, dacă lucrurile rămân așa cum sunt, tendința este ca fiecare să-și improvizeze ceva: unul pune un reșou sau o pătură, unul inventează o improvizație, nu toată lumea se gândește automat sau are soluția să-și monteze cea mai nouă și mai sigură centrală pe gaze – există riscul de improvizații periculoase, ca pe vremea lui Ceaușescu, când au fost foarte multe accidente cu oameni care se intoxicau cu monoxid de carbon sau luau foc apartamentele, de la reșourile uitate în priză.

Soluția asta de laissez-faire e cea mai proastă, nu mai ai șansa să recuperezi mai târziu, oamenii nu mai au un serviciu de calitate, nici nu rămâi cu curent electric și devenim ca o mahala pakistaneză“.

Otilia Nuțu atrage atenția că noua administrație va trebui să descâlcească și problema instituțională: „În 2018, PMB a făcut un ADI – o asociație de dezvoltare intracomunitară – împreună cu Popești și Chiajna, care să dețină sistemul de termoficare.

Acum, practic, toate deciziile pe care Primăria Capitalei și Consiliul General le luau legat de termoficare nu mai pot fi luate doar de CGMB, trebuie luate în unanimitate de trei consilii generale, în condițiile în care în Chiajna și Popești nu există termoficare de la RADET, dar au construit lucrul ăsta ca într-adevăr nimeni să nu poată descâlci lucrurile așa cum trebuie“.

O soluție ar putea fi crearea unui sistem integrat de termoficare, care să aducă împreună sursa care produce căldura și rețeaua de distribuție, arată Otilia Nuțu. Pentru a fi fezabilă, ar trebui ca Primăria să plătească datoriile către ELCEN – prin RADET și Termoenergetica, apoi creată o companie nouă, parțial deținută de Primărie, cu rețeaua RADET, și parțial de Ministerul Energiei, cu ELCEN. Acest sistem ar putea fi chiar și concesionat către un privat, care însă să răspundă tot în fața Primăriei, fiind vorba de un serviciu de utilitate publică. 

O altă problemă care va trebui rezolvată se referă la Legea 325/2006, privind termoficarea. Acolo ar trebui lămurit ce responsabilități are reglementatorul pentru termoficare – este vorba despre Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) - pentru că, explică Otilia Nuțu, în prezent, autoritatea are doar capacitatea de a licenția și retrage licențe, nu și de a penaliza, de a face controale.

Apoi, o altă problemă o reprezintă stabilirea tarifului – deși ANRE are o metodologie clară de calculare a tarifului pentru termie, cuvântul final îl au primăriile și consiliile locale, care, din populism, pot să nu fie de acord cu creșterile cerute de operator și să-și asume plata unei subvenții pe care, până la urmă, nu o plătesc (cum se întâmplă acum în Capitală).

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.