Marian Munteanu a dezvoltat teza independenței față de UE, plecând de la tema referendumului. „România e un stat suveran. Aceste chestiuni țin de dreptul suveran al poporului român. Decizia care se va lua la finalul acestei săptămâni este o declarație de independență. Dincolo de conotațiile sale culturale, religioase, politice, pentru că referendumul este dincolo de orice entitate care se asociază sau se implică în această dezbatere, și chiar dincolo de culte religioase, este vorba de națiunea română și de poporul român Care este pentru prima dată în istoria sa pe punctul de a se pronunța, printr-un referendum efectiv democratic, cu privire la o instituție fundamentală a civilizației. Deci aceasta este miza”, a susținut Marian Munteanu.
Simpatizant legionar, Marian Muntea este un apropiat al Coaliției pentru Familie și al președintelui acesteia, Mihai Gheorghiu.
După ce s-a impus ca un lider al Pieței Universității, în 1990, fiind bătut de mineri, ulterior a fost promovat în politică de Virgil Măgureanu, primul șef al SRI de după Revoluție. Apoi, a fondat diferite mișcări civice, fiind acuzat de organizații credibile ale societății civile că are simpatii fasciste și legionaroide.
Mai mult, deşi a negat toată viaţa, Marian Teofan Dragoş Munteanu a semnat, totuşi, în 28 martie 1988, un angajament cu fosta Securitate, primind numele conspirativ „Ioan”, aşa cum arată dosarul său păstrat în arhivele CNSAS, a dezvăluit Adevărul în 2016. „A fost colaborat de bunăvoie. Ba chiar s-a oferit să-i sprijine pe securişti. În martie 1988, după o întâlnire aproape amicală cu doi „aghiotanţi” ai fostului regim, Munteanu, pe atunci student în anul I la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti, semnează, ca persoană de sprijin, angajamentul cu Securitatea, fiind botezat „Ioan”, nume conspirativ sub care va semna, ulterior, mai multe note informative”, a scris jurnalista Ramona Ursu.
