„Aproape întotdeauna tinerele victime erau elevi din clasele primare. Unul avea numai patru ani." Sunt primele două propoziții din articolul publicat la 6 ianuarie 2002 de „Boston Globe“, în urma căruia Biserica Catolică se afunda în criza care durează până astăzi. Publicația relata atunci despre un preot care, decenii la rând, abuzase sexual copii. În urmă cu trei ani, pelicula „Spotlight“ cimenta în imagini scenele ascunse ale unui scandal mușamalizat anii la rând.
Mai marii bisericii cunoșteau situația și îi acopereau pe făptași. Un model uzual, după cum se dovedea mai târziu. Și imaginea slujitorilor bisericii din Irlanda, Australia și Canada a fost grav afectată de scandalul abuzurilor.
În Germania, Conferința Episcopală adopta în anul 2002 un ghid, în urma cazurilor care ieșiseră deja la lumină. În anul 2010, foști elevi ai Colegiului Canisius din Berlin îi prezentau lui Pater Klaus Mertens, profesor și membru în Ordinul Iezuiților, detalii despre abuzurile la care fuseseră supuși de preoți și personalul școlii în anii 70 și 80.
„Atunci am realizat că există un număr mare de cazuri necunoscute și că sunt responsabil față de aceste victime. În momentul în care am înțeles că există multe cazuri din anii '70 și '80 a trebuit să lansez un semnal.", își amintește Klaus Mertens.
Vorbe, dar niciun fel de fapte
Semnalul devine cât se poate de vizibil. Victime din alte instituții religioase capătă curaj și depun plângeri. În internatul mănăstirii benedictine Ettal, elevii au fost maltratați fizic și abuzați sexual. În toată Europa acuzațiile iau amploare. Papa Benedict al XVI-lea intervine și îi răspopește pe mai mult de 400 de preoți, acuzați de practici neconforme cu statutul lor.
„Și Biserica trebuie să apeleze la bastonul păstorului, cu care să își apere credința și să se ferească de falsificatori și de conducători care în realitate reprezintă seducția." spunea atunci Papa Benedict al XVI-lea.
Urmașul lui Benedict, Papa Francisc continuă lupta împotriva abuzurilor. În martie 2014, el numește o comisie pentru protejarea minorilor. Printre membrii comisiei se numără și Marie Collins, care a fost abuzată în copilărie de un preot din Irlanda. Comisia a prezentat mai multe propuneri, spune Collins, dar Papa nu a întreprins nimic în mod concret pentru a le aplica.
„Probabil că înțelege mai bine decât predecesorii lui care sunt traumele generate de abuzuri, este șocat de preoții care au abuzat copiii, cuvintele lui sunt dure, dar nu urmează niciun fel de fapte. Și aceasta este o dezamăgire."
Cel târziu în anul 2018, Papa trebuie să fii înțeles că doar cuvintele nu sunt de ajuns. Un raport al unei comisii de anchetă a scos la iveală faptul că numai în statul american Pennsylvania, 300 de preoți au fost acuzați de abuzuri în ultimele decenii. Un studiu similar realizat în Germania cuprinde informații despre 3800 de victime, în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial și până în prezent. Studiul a fost comandat de Conferința Episcopală, condusă de cardinalul Reinhard Marx. "Pentru renumele Bisericii am închis ochii. Și pentru a-i proteja pe preoți și cardinali. Am acceptat structuri de putere și am susținut un clericalism, care, după cum se arată și în acest studiu, favoriza violențele și abuzurile."
Următorul capitol în istoria abuzurilor din sânul bisericii se va scrie în zilele următoare la Roma. Cel mult se vor limita daunele. Pentru un final fericit este, deja, mult prea târziu.
