Guvernarea Sandu, strivită între Dodon și Plahotniuc

DE Mircea Marian | Actualizat: 27.09.2019 - 08:06

La 23 septembrie s-au împlinit 100 de zile de când Maia Sandu a preluat efectiv guvernarea de la regimul Plahotniuc.

SHARE

Oficial, executivul condus de Maia Sandu a fost votat la 8 iunie, dar a preluat ștafeta de la cabinetul Pavel Filip abia după 14 iunie, după câteva zile în care regimul Plahotniuc a refuzat să cedeze puterea.

Noul cabinet de la Chișinău pare că are o puternică susținere externă, dar, acasă, este strivit, pas cu pas, între un președinte filo-rus, Igor Dodon, și tabăra oligarhului Plahotniuc, care supraviețuiește, deși șeful ei a fugit din țară.

După alegerile din 24 februarie 2019, configurația legislativului de la Chișinău a fost: socialiștii lui Dodon - 35 de mandate, Partidul Democrat, controlat de Plahotniuc – 30 de mandate, blocul PAS-ACUM (Maia Sandu și Andrei Năstase) – 26 de mandate, formațiunea lui Ilan Șor – 7 mandate și trei deputați independenți. Maia
Sandu este, deci, în minoritate, iar guvernul ei depinde de socialiștii care dețin majoritatea relativă.

Newsweek România vă prezintă o listă a reușitelor și eșecurilor guvernării Sandu, în condițiile în care, în România, deși la 10 noiembrie se va alege viitorul președinte, care va avea atribuții majore de politică externă, nu se discută aproape deloc despre situația de dincolo de Prut.

Guvern pro-occidental

Cel puțin din punct de vedere al studiilor, miniștrii numiți în Executivul de la Chișinău de către blocul
PAS-ACUM sunt mult peste omologii de la București:

Vadim Brânzan, ministru al Economiei și Infrastructurii, este fizician de profesie, dar între 1999 și 2001 a luat un masterat în Finanțe, la Harvard.

Ministrul de Finanțe Natalia Gavriliță are un masterat la Școala de Guvernare John F. Kennedy, Universitatea Harvard.

Ministrul Agriculturii Georgeta Mincu are un masterat la Universitatea din Dublin.

Ministrul de Externe Nicu Popescu este doctor în Științe Politice (Magna cum Laude) la Universitatea Central Europeană (CEU) din
Budapesta.

În august, în guvern au fost numiți mai mulți secretari de stat cu studii la universități prestigioase din Occident. De exemplu, Alexandru Sonic, plasat la Ministerul Economiei, a învățat la Oxford, iar la Ministerul Sănătății a fost adus un medic, Alexandru Volov, cu studii la școala de sănătate de la Harvard.

Majoritatea miniștrilor sunt din alianța PAS-ACUM. Pe de altă parte, socialiștii și-au impus oamenii – rusofoni și rusofili – în poziții precum Ministerul Apărării sau vicepremier pentru reintegrare. Vicepremierul Vasile Șova, fost șef al tinerilor comuniști dintr-un raion al Republicii Moldova, nu poate vorbi fluent limba română.

Ministrul Apărării, Pavel Voicu, fost polițist și consilier pe probleme speciale al lui Dodon, a fost, între 30 aprilie 2013 și 9 aprilie 2014, director general la Laminorul Brăila, combinat care face parte din grupul rusesc Mechel, iar afacerile din România era conduse de un ex-ofițer GRU.

Plahotniuc a fugit, ai lui pleacă greu

Principala promisiune făcută de Maia Sandu a fost că, după 100 de zile, se vor simți efectele „dezoligarhizării“ Republicii Moldova. „Dacă e o echipă foarte puternică, dacă sunt oameni care știu deja sistemul, în 100 de zile poți să vii cu dovadă că da, ne-am apucat de lucru și știm unde mergem“, spunea Maia Sandu, în 2015, când era ministru al Educației.

Este adevărat că Vladimir Plahotniuc a fugit din țară și și-a depus mandatul de deputat, dar rezultatele nu sunt atât de spectaculoase pe cât se spera.

Prin demisii sau demitere, o parte din oamenii lui Plahotniuc au plecat, dar adesea în locul lor au venit cei ai președintelui Igor Dodon.

SCHIMBARE ȘI STAGNARE Maia Sandu are susținere externă din partea UE și SUA, dar este strivită acasă de jocurile lui Igor Dodon (sus, cu Putin) și Vlad Plahtoniuc (jos)

Guvernul de la Chișinău a reușit să epureze până acum: Inspectoratul General de Poliție (fostul șef, Alexandru Pânzari, a încercat să blocheze, cu trupele sale, în iunie, activitatea noului Executiv Sandu), Inspectoratul General de Carabinieri, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Medicamentului, Agenția Proprietății Publice (unde fostul director, Vladimir Baldovici, era suspectat de implicare în privatizarea frauduloasă a Aeroportului Chișinău), Poliția de Frontieră, Vama sau Poșta Moldovei.

Numirea unor înlocuitori a fost însă mai problematică decât demiterea foștilor șefi. De exemplu, în fruntea poliției inițial a fost numit, interimar, cumătrul ministrului de Interne Andrei Năstase. După protestele publice, ministrul Năstase a încercat să numească prin concurs un nou șef al IGP. Concursul a eșuat, niciunul din cei șase candidați nu a trecut proba scrisă.

Bătălie pe Justiție

La finalul lunii iunie 2019, toți judecătorii Curții Constituționale ai Republicii Moldova au demisionat. E vorba de acei judecători fideli lui Plahotniuc care încercaseră să blocheze instalarea guvernului Maia Sandu, iar când executivul Pavel Filip s-a retras și-au revizuit hotărârea.

Au fost numiți șase noi judecători, însă președinte al Curții a fost ales Vladimir Țurcan, un deputat socialist. La acel moment, presa i-a reproșat Maiei Sandu că lasă justiția pe mâna lui Igor Dodon.

Și din fruntea parchetului general a fost scos omul lui Plahotniuc, Eduard Hărănjean, dar interimarul numit în locul său, Dumitru Robu, este și el considerat un apropiat al lui Igor Dodon.

Maia Sandu a reușit însă să treacă o lege care modifică mecansimul de numire a procurorului general: acesta va fi numit de către președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din rândul candidaților propuși de către o Comisie de concurs – comsia de concurs fiind elementul de noutate.

Comisia de concurs va fi formată din ministrul Justiției, doi foști procurori sau judecători cu cel puțin 10 ani de experiență în funcția de procuror sau judecător (câte un judecător și un procuror), un reprezentant al societății civile și un psiholog, selectați de ministrul Justiției. Până în prezent, procurorul general era ales prin concurs organizat de CSP și propus șefului statului spre aprobare.

În 29 august, Maia Sandu a anunțat că fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, i-ar putea deveni consilier.

Socialiștii au pus mâna și pe Centrul Național Anticorupție, în urma unui concurs organizat de comisia juridică din cadrul Parlamentului de la Chișinău. Ruslan Flocea, noul șef al CNA, a fost secretar general al președinției, de la începutul mandatului lui Dodon. Presa locală a arătat că bunurile lui Flocea sunt peste veniturile obținute de el și de soția sa.

Potrivit CV-ului, el este licențiat în științe juridice la Academia de Poliție de la București.

„Nici mie nu-mi place că a ieșit așa. Nu pot să spun, dacă Parlamentul va aproba candidatura acestuia, dar ar fi mai bine, dacă nu consilierii premierului sau ai președintelui ar fi cei care ar participa și ar câștiga acest concurs. Nu am ceva împotriva domnului Flocea, cu care am lucrat împreună când eram ministra Educației, dar asta e altceva. Nu pot să spun dacă e corect sau nu, dar ar fi mai bine să nu participe consilieri”, a fost reacția Maiei Sandu la numirea lui Flocea în fruntea CNA. 

Imunități ridicate pe bandă rulantă

Până acum, Parlamentul de la Chișinău a ridicat imunitatea mai multor aleși din grupul Șor, suspectat că a devalizat sistemul bancar. Ilan Șor însuși și-a pierdut imunitatea la 19 august, dar el fugise din țară încă din iunie, odată cu Plahotniuc.

Șor este condamnat în primă instanță la șapte ani și jumătate de închisoare, pentru „spălare de bani în proporții deosebit de mari“. Două din apropiatele sale, deputatele Marina Tauber și Reghina Apostoleva, au rămas fără această formă de protecție la 16 septembrie. Procuratura le-a reținut, invocând riscul ca ele să fugă din țară.

Și deputatul Vladimir Cebotari, ales pe listele lui Plahotniuc, ar putea rămâne fără imunitate: ministrul de Interne, Andrei Năstase a spus că i-a solicitat procurorului general să-l investigheze în dosarul privind devalizarea sistemului bancar, așa numitul „furt al miliardului“.

Armata și serviciul secret, cedate lui Dodon

Președintele rusofon Igor Dodon a preluat, în mare grabă, controlul asupra serviciului secret al Republicii Moldova și și-a pus omul în fruntea Marelui Stat Major.

Noul șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), colonelul Alexandru Esaulenco, a fost votat în funcție de către Parlament, dar cel care l-a instalat la conducerea acestei structuri a fost președintele Dodon.

„Fiecare partener al Republicii Moldova – și în Vest, și în Est – are propriile interese naționale care uneori, coincid cu ale noastre, iar uneori nu“, a spus Dodon, la instalarea lui Esaulenco, în fața conducerii SIS.

Adjunctul lui Esaulenco, Artur Gumeniuc, numit tot de Parlament, este un fost colaborator al lui Dodon, căruia i-a slujit în calitate de consilier pe probleme de apărare și securitate.

Presa locală a scris că Gumeniuc ar fi rudă cu Zenaida Greceanâi, socialista aflată în funcția de președinte al
Legislativului de dincolo de Prut.

Igor Dodon l-a plasat la conducerea Marelui Stat Major pe generalul de brigadă Igor Gorgan, care și-a făcut studiile la Novosibirsk

În paralel, Parlamentul de la Chișinău a modificat legea privind numirea conducerii SIS, astfel încât șeful statului să fie cel care-l propune pe șeful instituției, iar Legislativul aprobă.

Tot Dodon l-a plasat la conducerea Marelui Stat Major pe generalul de brigadă Igor Gorgan, care și-a făcut primele studii militare la Şcoala Militară Superioară Armelor Întrunite din Novosibirsk, Federaţia Rusă, între 1987 și 1991.

Gorgan nu precizează, în biografia de pe site-ul Ministerului moldovean al Apărării, la ce armă a studiat, dar din puținele informații publice reiese că aceasta era o unitate specializată în culegerea de informații. El a petrecut însă un an la Colegiul de Comandă şi Stat Major al Forţelor Terestre din Fort Leavenworth, SUA.

Nu este clar dacă, în condițiile în care Dodon îi controlează atât pe ministrul Apărării, cât și pe șeful Marelui Stat Major, armata va mai participa la exerciții comune cu state membre NATO.

Armata Republicii Moldova are 6.500 de militari și cheltuie circa 0,4% din PIB, în timp ce trupele din Transnistria – care se antrenează constant alături de militarii ruși – ating un efectiv de circa 13.000 de persoane. Totuși, în 4 septembrie, Dodon s-a întâlnit, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Laudele vin din exterior

În condițiile în care, acasă, guvernul Maiei Sandu este potopit de critici – Plahotniuc continuă să controleze un segment uriaș din presa locală – aprecierile au venit de la partenerii externi ai noului Executiv.

La 12 septembrie, Comisia Europeană aprecia, într-o declarație: „În urma schimbării Guvernului în luna iunie 2019, R. Moldova a înregistrat progrese solide în punerea în aplicare a reformelor esențiale menite să oprească deteriorarea standardelor democratice și a statului de drept“.

La sfârșitul lui august, la Chișinău s-a aflat fostul consilier pe securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, care a anunțat că Statele Unite vor consolida capacitățile de apărare a Republicii Moldova și și-a exprimat sprijinul pentru lupta anticorupție.

În iulie, Merkel a primit-o pe Maia Sandu, la Berlin, și i-a transmis că Germania va ajuta Moldova „din toată inima“.

În România, politicienii au întâmpinat cu entuziasm formal schimbările din Republica Moldova, dar, după primele contacte nu a urmat niciun demers concret de susținere. De altfel, oficialii români au fost adesea suspectați că, subteran, l-au sprijinit pe Victor Plahotniuc, în ultimii ani.

Printre altele, în 2018, Amabasada României la Chișinău a organizat un eveniment sponsorizat de Plahotniuc, prin Fundația Edeleweis.

În acest moment, în afară de celebrul gazoduct Ungheni-Chișinău, nu pare că se derulează, efectiv, vreun proiect economic comun major între România și Republica Moldova.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.