Femeile care au influențat clanurile interlope din România. Dosare, bani și războaie între grupări
Chiar dacă lumea interlopă este dominată de bărbați, mai multe femei au avut influență majoră în clanuri celebre din România. Unele au administrat averi și afaceri, altele au preluat grupările după arestarea sau moartea liderilor.
Alina Stoica a devenit cunoscută în România și Spania după relația cu Dorel Hanea, unul dintre apropiații temutului interlop Ion Clămparu.
Dorel Hanea era considerat unul dintre oamenii de încredere ai lui Clămparu în rețeaua de prostituție și trafic de persoane care opera în Spania. Gruparea controla femei exploatate sexual în Madrid și alte orașe, iar procurorii spanioli au vorbit despre metode extrem de violente folosite pentru intimidarea victimelor și a rivalilor.
În 2015, Dorel Hanea a fost găsit mort într-un hotel din Mexic, într-un caz care a ridicat numeroase semne de întrebare în presa spaniolă și românească. După moartea acestuia, Alina Stoica a preluat influența și conexiunile grupării din Madrid fiind descrisă drept una dintre cele mai influente femei din cercurile interlope românești din Spania, având legături cu afacerile și oamenii rămași în jurul rețelei lui Clămparu, condamnat între timp la ani grei de închisoare.
Anchetele spaniole au vizat: trafic de persoane, proxenetism, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat.
Citește și: Cum a ajuns o româncă văduvă de interlop „regina” unei rețele mafiote din Madrid
Ramona Corduneanu, implicată în aproape toate dosarele lui Adrian Corduneanu
Ramona Corduneanu este soția celui mai cunoscut clan interlop din Moldova, coordonat ani la rând de Costel Corduneanu.
Clanul Corduneanu a fost anchetat în dosare de crimă organizată, trafic de persoane, trafic de droguri, șantaj și recuperări violente. Gruparea a avut conexiuni în Republica Moldova și în mai multe țări europene.
Citește și: Sportivi care au devenit interlopi
Ramona Corduneanu a apărut într-un dosar violent în care a fost arestată preventiv după un conflict în care Adrian Corduneanu a fost acuzat că a bătut cu brutalitate un bărbat și i-a rupt picioarele.
Anchetatorii au susținut că agresiunea a avut loc în contextul unei răzbunări și al unui conflict dintre membri ai clanului și victimă. Cazul a provocat un scandal uriaș în Iași și a readus în atenție influența familiei Corduneanu în lumea interlopă din Moldova.
Presa locală a scris că femeile din familia Corduneanu aveau rol important în administrarea averilor și relațiilor clanului, inclusiv după problemele penale ale liderilor grupării.
De altfel, la Iași a fost inițiat „Clubul femeilor interlope din România”, de către Grațiela Corduneanu, văduva fostului lider interlop Costel Corduneanu.
Românca șefă a hacker-ilor care au spart 123 de computere ale poliției americane
Hackerii Eveline Cismaru şi Alexandru Işvanca au ajuns celebri în America pentru că au compromis 123 de computere ale Poliţiei metropolitane din Washington cu câteva zile înainte de învestirea preşedintelui Donald Trump, în scopul de a distribui mesaje de tip ransomware – un virus care blochează calculatoarele celor infectaţi şi cere bani pentru a le debloca.
A doua etapă consta în a trimite mesaje de tip ransomware în numele Poliţiei Metropolitane, de pe platforma informatică a autorităţilor.
Astfel, cei doi voiau să obţină bani de la persoanele a căror calculatoare le infectau, dacă posesorii voiau deblocarea acestora.
Victimele erau convinse că au făcut ceva ilegal
Pentru a-și convinge victimele, atacatorii se dădeau drept reprezentanţi ai unei autorităţi, de cele mai multe ori chiar ai unui serviciu secret.
Mesajele lor erau însoţite de imagini şi informaţii foarte convingătoare, despre care cel atacat credea că vin din partea anchetatorilor: capturi de ecran realizate cu scurt timp înainte de atac, poziţia reală pe GPS a victimei, date cu privire la adresa de IP, seria, numărul computerului – informaţii pe care de cele mai multe ori victima nu le stăpâneşte sau nu le înţelege suficient.
Astfel, victima era convinsă că a comis o faptă ilegală, că a accesat informaţii secrete, iar de aceea trebuie să plătească o „amendă” pentru a redobândi accesul la propriul computer.
Însă acțiunile lor nu s-au limitat la SUA. Hackerii români au făcut mii de victime și în Europa de Vest, multe dintre ele în Olanda.
Românca a fost convinsă să își spună întreaga poveste pentru prima dată în documentarul „Ik weet je wachtwoord" realizat de jurnalistul Daniël Verlaan de la RTL News. Din start, ea spune că duce o viață normală și că se ține departe de orice infracțiuni.
Cum a ajuns Eveline șefa bandei
Ea a povestit cum a ajuns hackeriță și cum a fost acceptată într-o bandă, prin intermediul iubitului ei de atunci. În scurt timp, ea a ajuns șefa bandei.
„Datorită lui știam multe despre criminalitatea informatică, pentru că el era de ceva vreme în lumea asta. Ransomware-ul devenea foarte popular atunci. Eram singura femeie din această lume și toți bărbații se arătau foarte fericiți să mă ajute. Am fost de acord cu asta”, a povestit românca.
Eveline le-a mai spus olandezilor că este foarte simplu să infecteze orice computer. „Este nevoie doar de un singur clic de mouse", a explicat ea.
Deși a câștigat o adevărată avere, tânăra a cheltuit banii pe „lucruri stupide”, așa cum s-a exprimat" „Cumpăram mașini și haine și mergeam des în vacanță”.
La ani buni de la faptele sale, românca le cere scuze victimelor sale, prin intermediul televiziunii olandeze. „Îmi pare rău, oameni buni", a spus ea și a încheiat cu un sfat: „Pentru data viitoare: folosiți parole mai puternice, nu vă împărtășiți datele private și nu dați click pe link!".
