Revoluția din 1989 - Fără dreptate nici după 29 de ani

Parchetul General cercetează doar decesele a 709 persoane – cei care au murit începând cu 22 decembrie -, dar și rănirea prin împușcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violență a 343 de persoane și privarea ilegală de libertate a 924 de oameni.

La 29 de ani de la răsturnarea regimului comunist și de la măcelul de după 22 decembrie, dosarul Revoluției nu a fost trimis în judecată. Acum, sunt urmăriți penal pentru infracțiuni contra umanității Ion Iliescu, președinte al CFSN, Petre Roman, prim-ministru în Guvernul provizoriu și membru al CFSN, Gelu Voican Voiculescu, vice prim-ministru în Guvernul provizoriu și membru al CFSN, generalul locotentent în rezervă Iosif Rus, comandant al Aviației Militare, amiralul în rezervă Emil „Cico“ Dumitrescu, precum și Teodor Brateș, crainic la Televiziune. Peste 6.000 de oameni sunt audiați, ca părți civile și vătămate, precum și urmași ai lor, în acest dosar.

Dosarul Revoluției a avut un parcurs tumultuos:

1990: Primele anchete despre violențele de la Revoluție. Inițial, au existat 4.544 de dosare penale. În anii ‘90, au fost condamnați la închisoare foști lideri comuniști: Tudor Postelnicu – fost ministru de Interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost vice prim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR. Ei ies din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor, printr-un decret de grațiere semnat de Ion Iliescu, iar, printr-un decret din ianuarie 1990, se pregătea grațierea și pentru cei cercetați.

2000: Generalii Mihai Chițac și Victor Athanasie Stănculescu sunt condamnați la 15 ani de închisoare, pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare. Cei doi generali au fost încarcerați în 2008. Chițac a murit în 2010, acasă, fiind închis o perioadă scurtă de timp, iar Stănculescu, eliberat în mai 2014, a murit în iunie 2016, într-un azil de lux de la Săftica.

2007: Cazul se blochează, când Curtea Constituțională decide mutarea dosarului de la Secția Parchetelor Militare la o secție civilă, iar procurorul Dan Voinea a fost retras din anchetă. În perioada în care el a condus ancheta, nume grele ale politicii ajunseseră să fie cercetate, în frunte cu Ion Iliescu, care fusese acuzat de genocid. În 2008, revoluționarul Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, face greva foamei, iar o parte a dosarului este deblocată.

Octombrie 2015: Parchetul General clasează dosarul Revoluției, pe motiv că faptele cercetate – propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracțiuni de război contra umanității – nu sunt prevăzute de legea penală, iar, pentru omor, tentativă de omor și instigare la omor, intervenise termenul de prescripție. Atunci, peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchet.

Aprilie 2016: Dosarul este redeschis de fostul procuror general interimar de atunci, Bogdan Licu. PÎCCJ a susținut că, „în decembrie 1989, nu a existat vid de putere“, că, din seara zilei de 22 decembrie, s-ar fi declanșat o diversiune militară care ar fi fost bine pregătită: prin intermediul Televiziunii au fost propagate mesaje care întrețineau o „psihoză teroristă“, iar din fruntea Armatei s-ar fi dat o serie de ordine militare diversioniste. Pentru realizarea diversiunii, s-ar fi folosit două tipuri de imitatoare de foc, achiziționate de Armată în 1987. De asemenea, până la executarea dictatorului Nicolae Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu, s-ar fi încercat asasinarea lor de trei ori. Procurorii au atras atenția și că, după 1989, probe importante din dosar ar fi fost alterate sau distruse.