Parchetul UE a fost creat la inițiativa europarlamentarului român Monica Macovei.
„Înființarea unui Parchet European a fost cerută de realitate pentru că sistemul de până în 2017, când s-a făcut European Public Prosecurtor’s Office (EPPO), nu era eficient. Nu erau anchetate toate cazurile de fraudă, ca urmare nu erau condamnări și nu erau recuperări de bani. Fondurile nu se întorceau acolo unde trebuie, adică în bugetele statelor membre, la sănătate, educație și infrastructură cum e cazul României.
Banii rămâneau în buzunarele infractorilor. Mă gândesc la România acum, la infrastructură, și rămâneau în buzunarele infractorilor. Până acum exista doar OLAF (Oficiul European Anti- Fraudă) care efectua cercetări administrative și, dacă avea indicii de fraudă, sesiza parchetele din statele membre pentru începerea urmăririi penale. În perioada 2007-2017, s-a constatat că 31% din sesizările OLAF nu au fost urmate de trimiteri în judecată în statele membre, adică dosarele au fost închise. Asta a dus la cerința unui răspuns european. Procurorul Public European are o misiune clară, cu puteri de investigare oriunde în Uniunea Europeană. El face anchetă cap-coadă și trimite dosarul în judecată, dacă e cazul, sau îl închide. Procurorul european decide și în ce țară trimite dosarul în judecată, în cazul unor infracțiuni transfrontaliere de fraudare a fondurilor europene“, a explicat Monica Macovei pentru Newsweek România.
Țările membre
În 2017, instituția Parchetului european era susținută de 16 state, printre care și România. Între timp, prin schimbarea mai multor guverne, la EPPO au mai aderat 6 țări.
Cele 22 de state europene sunt: România, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. Instituția este, în continuare, deschisă pentru celelalte țări.
