Descoperire arheologică uriașă pe traseul căii ferate Caransebeș-Lugoj. 500 de morminte din Epoca Bronzului
O descoperire arheologică de excepție a fost făcută pe traseul viitoarei căi ferate Caransebeș-Lugoj. Peste 500 de morminte preistorice, din Epoca Bronzului, au fost aduse la lumină de specialiștii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
O descoperire arheologică de amploare a fost făcută, recent, pe traseul viitoarei căi ferate Caransebeș-Lugoj.
Specialiștii au scos la lumină 23 de situri și peste 500 de morminte preistorice, în cadrul cercetărilor arheologice preventive desfășurate de Institutul de Arheologie ''Vasile Pârvan'' al Academiei Române.
Peste 500 de morminte preistorice găsite în 22 de situri arheologice
Descoperirea oferă o imagine a locuirii acestei regiuni din Banat timp de peste trei milenii, din preistorie până în Evul Mediu timpuriu, a anunțat Direcția de Cultură Timiș, citată de Agerpres.
„Cea mai spectaculoasă descoperire este o necropolă de Epoca Bronzului (cultura Balta Sărată) de incinerație de la Sacu, județul Caraș-Severin.
Citește și: Un mormânt Yamnaya, de peste 5.000 ani, poate rescrie istoria României. Unde a fost descoperit pe Dunăre?
În zona cercetată până acum, arheologii au identificat aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care peste 500 sunt morminte de incinerație.
Osemintele au fost depuse fie direct în gropi, fie în vase ceramice, alături de obiecte precum unelte din piatră și lame de silex.
Descoperirea unui fragment de obsidian indică existența unor legături între comunitățile locale și populații aflate la mari distanțe'', a explicat Silviu Ene, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie și coordonator al cercetărilor arheologice
Pe lângă necropolă, cercetările au scos la iveală așezări din epoca bronzului, din perioada romană, din Antichitatea târzie și din Evul Mediu timpuriu.
Toate aceste descoperiri conturează o istorie complexă a locuirii Banatului și oferă informații noi despre comunitățile care au trăit în această zonă de-a lungul timpului.
Alte descoperiri importante s-au făcut la Căvăran Gară (în județul Caraș-Severin), unde cercetările au scos la iveală peste 30 de complexe arheologice, majoritatea din Antichitatea târzie.
De asemenea, a fost identificat un bogat inventar format din ceramică, monede, obiecte de podoabă, fragmente de sticlă și materiale de construcție de tradiție romană.
Printre descoperirile arheologice de la Căvăran Gară se evidențiază un ulcior tipic secolelor III-IV d.Hr., purtând o inscripție.
„Lectura nu este ușoară, întrucât scrierea este stângace și literele sunt scrijelite o manieră neunitară, dar s-ar putea distinge literele PERO sau PERD, urmate probabil de o cruce sau literele T și I în ligatură.
Concluziile sunt evident preliminare, vasul și inscripția urmând a fi supuse unei investigații aprofundate în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București”, a mai punctat Silviu Ene, conform sursei citate.
În alte situri cercetate, cum ar fi cele de la Sacu și Găvojdia, au fost identificate locuințe, gropi, fântâni și numeroase obiecte care ilustrează viața comunităților preistorice, romane și medievale din această parte a țării.
Diagnosticul arheologic a fost efectuat în perioada 2025-2026, iar cercetările sistematice au început în februarie 2026.
Citește și: Descoperire arheologică rară. Podoabe ale dacilor liberi au fost găsite pe tronsonul A8, lângă Târgu Neamț
Până în prezent, 22 dintre cele 23 de situri identificate au fost cercetate integral sau se află în curs de cercetare.
Lucrările se derulează în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare, având ca beneficiar CFR S.A.
