În cadrul unei misiuni de audit de conformitate la Ministerul Culturii, Curtea de Conturi a verificat modul în care a fost gestionat patrimoniul public și privat al statului, în perioada 2023-2024.
Cu acest prilej, au fost constatate neconformități semnificative și generalizate prin raportare la criteriile de audit aplicate iar Curtea a transmis entității o serie de recomandări în scopul remedierii deficiențelor identificate și al diminuării riscurilor.
Curtea de Conturi recomandă Ministerului Culturii să accelereze procesul de evaluare și clasare a bunurilor culturale, în condițiile în care mai mult de jumătate (60%) din bunurile culturale mobile deținute de minister și de instituțiile din subordine au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, fiind subevaluate semnificativ.
Citește și: Polonia se teme că Rusia i-ar fura operele de artă în cazul unui atac. Are un plan special
Debandadă, în gestiunea Ministerului Culturii. 60% din bunurile culturale mobile, maximum 10 lei
Astfel, Curtea de Conturi a solicitat o evaluare cuprinzătoare a bunurilor culturale mobile, inclusiv a celor neclasate, pentru a determina prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată a patrimoniului cultural național.
Potrivit auditului, la nivelul ministerului nu există o evidență tehnico-operativă centralizată și actualizată a bunurilor culturale mobile și imobile din patrimoniul statului, deținute de minister și de entitățile subordonate.
Această situație generează dificultăți în monitorizarea și controlul acestor bunuri și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național, susține instituția de audit.
Echipa de audit a semnalat faptul că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile, deținute de Ministerul Culturii și de instituțiile din subordinea sa, au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, fiind subevaluate semnificativ.
De asemenea, aproximativ 97% din bunurile culturale mobile deținute de MC și de instituțiile din subordine sunt neclasate, contrar cerințelor legale privind protecția patrimoniului cultural mobil.
Citește și: Începe digitalizarea patrimoniului cultural românesc. Apar E-cultura şi E-patrimoniu
În plus, au fost identificate și situații de dublă clasare, ceea ce afectează acuratețea și corectitudinea inventarului existent.
O altă recomandare vizează evaluarea sistemelor de siguranță de la nivelul muzeelor și a riscurilor la care sunt expuse bunurile, în scopul de a decide situațiile pentru care se impune încheierea de asigurări.
Auditorii au consemnat gestionarea defectuoasă a unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului și în administrarea ministerului și au recomandat implicarea acestuia în protejarea patrimoniului cultural național, punerea în valoare și integrarea monumentelor istorice în viața socială și culturală.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că imobile din domeniul public al statului au fost închiriate cu nerespectarea legii și s-a dispus conducerii să intre în legalitate și să urmărească încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.
Auditul de conformitate a identificat neconformități legate de organizarea expozițiilor internaționale, precum și de exportul temporar de bunuri culturale mobile și a recomandat îmbunătățirea cadrului legislativ, precum și actualizarea corespunzătoare a procedurilor interne, prin includerea unor măsuri specifice de securitate pentru protejarea bunurilor culturale mobile în timpul expozițiilor internaționale.
Raportul subliniază necesitatea unui efort susținut din partea ministerului, cu sprijinul și avizul Ministerului Finanțelor, pentru elaborarea unor norme metodologice clare privind evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, conforme cu particularitățile acestora, ca urmare a constatării unor situații în care bunuri culturale, cu un regim special, au fost înregistrate ca bunuri consumabile sau obiecte de inventar.
Un aspect pozitiv constatat de către Curtea de Conturi este acela că există o preocupare la nivelul conducerii pentru a institui practica anexării proceselor verbale de inventariere la situațiile financiare încheiate de entitățile subordonate și centralizarea acestora la nivelul ministerului.
