De ce a fost arestat Călin Georgescu. Ce au descoperit judecătorii despre planul din Italia. MOTIVARE
Curtea de Apel București explică de ce a decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu. Judecătorii au analizat discuții despre o locuință în Italia, azil politic și documente cu aparență diplomatică.
Curtea de Apel București a considerat că există un risc concret ca fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu să se sustragă anchetei, potrivit motivării deciziei prin care acesta a fost arestat preventiv.
Instanța a luat în calcul mai multe elemente care, analizate împreună, ar indica intenția de a pleca din România: discuții privind găsirea unei locuințe în Italia, demersuri pentru obținerea azilului politic, contacte în străinătate, documente cu aparență diplomatică și echipamente de bruiaj.
De ce a fost arestat Călin Georgescu. Ce au descoperit judecătorii despre planul din Italia. MOTIVARE
Unul dintre argumentele reținute de instanță este o discuție dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen.
Potrivit motivării, Georgescu i-ar fi cerut acestuia să găsească în Italia un imobil care să fie „securizat” și care să intre sub incidența legislației italiene.
Citește și: După vilă, DIICOT pune sub sechestru și pe conturile lui Călin Georgescu. Miza dosarului: peste 1.100.000 €
În aceeași discuție, instanța a reținut formulări referitoare la copii și la necesitatea ca demersurile să nu fie descoperite.
Judecătorii au analizat și o conversație din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic, atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijineau.
În acest context ar fi fost menționate relații în Italia și posibilitatea ca un fost procuror să ajute în procedură.
Documente cu aparență diplomatică și echipamente de bruiaj
În evaluarea riscului de sustragere, instanța a avut în vedere și documente cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”, emise pe numele lui Călin Georgescu.
Potrivit motivării, Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că documentul respectiv nu a fost emis de instituție.
Judecătorii au luat în calcul și echipamentele de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Georgescu.
Majoritatea completului a apreciat că toate aceste elemente, privite împreună, depășesc explicația apărării potrivit căreia fostul candidat la Președinție ar fi intenționat doar să cumpere o locuință în Italia.
Instanța a considerat că riscul de sustragere și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal este unul „actual”, raportându-se la discuțiile privind plecarea din România, căutarea unei țări în care să fie solicitat azil, locuința din Italia, documentele pentru deplasare și contactele din străinătate.
Un judecător s-a opus arestării preventive
Decizia nu a fost unanimă. Judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată și a apreciat că nu erau îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă.
În opinia sa, intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu erau suficiente, prin ele însele, pentru a demonstra existența unui risc concret de fugă.
Majoritatea completului a considerat însă că lăsarea în libertate a inculpaților reprezintă un „pericol concret pentru ordinea publică” și că o măsură preventivă mai puțin severă nu ar fi suficientă. Instanța a precizat că arestarea preventivă este o măsură procesuală și nu reprezintă o constatare a vinovăției.
Curtea de Apel București a decis definitiv, pe 29 septembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Dosarul vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prejudiciul indicat fiind de 1,1 milioane de euro, conform Mediafax.
