CAZUL CARACAL. Cum s-a răsturnat carul cu minciuni

DE Mircea Marian | Actualizat: 12.10.2019 - 13:21

Cazul care a șocat România a fost confiscat rapid și transformat într-o platformă de lansare electorală, de imagine și de propagandă.

SHARE

Moartea tragică a Alexandrei Măceșanu, tânăra din Caracal ucisă, se presupune, de către Gheorghe Dincă, a fost o mină de aur pentru presa română, dar și pentru personaje în căutare de notorietate, precum oengistul Alexandru Cumpănașu și obscurul avocat Tonel Pop.

Acest avocat era cunoscut doar prin faptul că, la unul din termenele din procesul Bombonicăi Dragnea, se afla alături de Liviu Dragnea. Tonel Pop apare și pe o listă a analiștilor plătiți de PSD.

Niciodată, în ultimii ani, nu au fost lansate însă atât de multe știri false și neverificate.

Moderatorii emisiunilor nu s-au deranjat să ceară interlocutorilor probe pentru afirmațiile lor, iar CNA nu a reacționat. Site-ul Sputnik – versiunea pentru România – a preluat și extins câteva din aceste intoxicări, mai ales cele referitoare la pretinsa implicare a militarilor americani de la Deveselu.

Avocatul Tonel Pop - Foto: INQUAM PHOTOS

Alexandru Cumpănașu și-a construit campania pentru Cotroceni folosindu-se de această dramă. Doar OTV-ul lui Dan Diaconescu a rostogolit atâtea dezinformări pe vremea când „ancheta“ dispariția Elodiei, iar ghicitoarea Magda Ciumac făcea interviuri cu dispăruta. Newsweek România vă oferă un scurt bilanț al sutelor de intoxicări născute în curtea presupusului asasin Gheorghe Dincă.

Filiera Deveselu

La doar câteva zile de la uciderea Alexandrei Măceșanu, site-ul Sputnik scria despre o filieră a militarilor americani de la Deveselu.

Site-ul se folosea de câteva referiri din presă, inclusiv o remarcă a lui Mircea Badea, care a menționat că locul crimei era la 20 de kilometri de această unitate militară. „Presupusul criminal, suspect de trafic de persoane pentru soldații NATO de la Deveselu“, scria „Sputnik“.

Această ipoteză a explodat însă în momentul în care a fost preluată și amplificată de „Libertatea“, sub titlul „Cum i-a scăpat DIICOT pe militarii din Deveselu, deși au cumpărat de la traficanți sex cu fete de 14-16 ani“. Articolul nu identifica niciun militar care să fi fost implicat în acest caz.

Sputnik.md a preluat, cu entuziasm, intoxicările lansate de presa română

Pentru a întări sugestia că trupele americane sunt implicate, „Libertatea“ afirma că partidele de sex se desfășurau într-un loc care „are aerul unui motel de autostradă din SUA“.

Publicația susținea că ancheta împotriva americanilor a fost oprită de „cei mari“ și promitea că va continua cercetarea acestui caz. Până în acest moment, nu există nicio probă referitoare la implicarea vreunui militar american în crima de la Caracal.

Citește dosarul special integral Adevărații monștri de la Caracal

 

Adevărații monștri de la Caracal

Cazul Caracal în alb și negru

Personajele principale dintr-un dosar dezastru

Alexandra n-a murit

La începutul scandalului, Alexandru Cumpănașu a insistat că nepoata sa nu a fost ucisă și se află în viață. De altfel, el a relatat că președintele Iohannis l-a sunat și, când șeful statului i-a transmis condoleanțele sale, ar fi replicat că nu sunt încă probe suficiente care să arate că tânăra Măceșanu ar fi murit.

„Eu sunt convins, până la proba contrară, că Alexandra nu a fost ucisă acolo“, a afirmat el, la 30 iulie. Ulterior, chiar și după identificarea ADN-ului victimei, Cumpănașu s-a menținut pe această direcție: „Nu cred că a murit nepoata mea. A fost răpită și violată“.

Într-una din numeroasele sale intervenții live, pe Facebook, oengistul păzit de jandarmi a declarat că certificatul de deces al Alexandrei Măceșanu, certificat eliberat de Institutul Național
Medico-Legal (INML), trebuie rupt.

În paralel, presa lua foarte în serios afirmațiile lui Remus Rădoi – descris de unele publicații drept „un interlop din Caracal“ - care declara că Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu au fost ucise. În august, Rădoi a dat mai multe interviuri în prime-time la Antena 3, deși nu avea nicio legătură directă cu cazul.

Matroana și albanezii

Alexandru Cumpănașu a afirmat că Gheorghe Dincă, presupusul ucigaș, ar fi fost implicat în rețele de trafic de carne vie.

„Din momentul venirii sale în Italia (și evident în Bari), Dincă a încercat să se infiltreze în cercuri în care să se descurce să facă rost de bani. Esențială este prezența sa în proximitatea membrilor rețelei albaneze care avea, după cum v-am prezentat în live-urile anterioare, o matroană originară din Timișoara“, a spus
Cumpănașu, într-un live.

El n-a oferit numele matroanei din Timișoara care conducea rețeaua albaneză. Presa a scris că poliția din Italia n-are niciun fel de informații care să confirme declarațiile șefului Asociației pentru Implementarea Democrației (AID).

La un moment dat, Cumpănașu a declarat că va sesiza Interpolul în legătură cu suspiciunile sale privind traficul de carne vie în care ar fi fost implicat Gheorghe Dincă. El n-a revenit, pentru a spune dacă această instituție i-a răspuns.

Zece bărbați

Tot Alexandru Cumpănașu este cel care a susținut că Gheorghe Dincă nu a acționat singur, ci ar fi avut complici. „Cred că avem de-a face cu o mie de diversiuni ale complicilor lui Dincă. Nu știu exact ce fac aceștia (...) Nu el a omorât-o“, spunea el, la Antena 3, la 18 august.

În septembrie, a fost ceva mai precis: complicii au fost zece bărbați, nici mai mult, nici mai puțin. Până acum, ancheta n-a reușit să identifice vreun complice.

El a vrut însă să o implice pe fiica presupusului asasin – „Ea este în cârdășie cu taică-su, iar procurorii au făcut o înțelegere cu familia ca să li se potrivească lor perfect rețeta de omor“ -,dar după un timp a renunțat la acest
mesaj.

ADN la butoi

Unul din cele mai mari spectacole din jurul crimei de la Caracal a fost legat de identificarea ADN-ului victimei și de butoiul în care cadavrul ar fi fost incinerat. Una din primele intervenții pe acest subiect a fost cea a europarlamentarului Maria Grapini: „Plânge cerul aproape în toată ţara! Cum mai suportă Dumnezeu criminalii, direcţi sau indirecţi!? Nu cred în varianta dată de criminal şi confirmată de IML! Este dreptul meu de cetăţean să cred sau nu, în instituţii care se bâlbâie, care lasă zile întregi locul faptei neanalizat milimetru cu milimetru! Propun să se ia un cadvru de animal (nu pot propune corp omenesc) şi, în prezenţa anchetatorilor şi specialiştilor, criminalul să reia toată procedura!“.

Teoria a fost preluată de Cumpănașu, care a cerut ministrului Sorina Pintea să trimită Corpul de control al ministerului peste Institutul Național Medico-Legal (INML). Pintea s-a conformat, dar raportul Corpului de control a stabilit că INML a acționat conform procedurilor.

În paralel, un alt personaj, avocatul Tonel Pop dezvolta o altă teorie conspiraționistă: procurorii DIICOT ar dori să recolteze probe biologice de la mama Luizei Melencu pentru ca apoi să le „planteze“ pe rămășițele găsite în liziera de lângă Caracal.

Încurajat de avocat – care reprezintă familia Luizei Melencu – bunicul acestei fete a spus: „Noi bănuim că aceste probe ADN vor fi plantate pe alte oase și pe alte probe. Pentru că dumnealor (procurorii DIICOT – n.r.) vor să închidă acest caz, pentru că e foarte deranjant, ei nu și‑au făcut niciodată datoria. (….) Noi suntem convinși că Luiza trăiește, Luiza a fost traficată, iar ei nu vor să recunoască această situație“. După mult scandal, mama Luizei Melencu a acceptat să i se recolteze mostre de ADN.

Sprijin oficial

În timp ce un cetățean obișnuit nu trece nici măcar de poarta Serviciului de Telecomunicații Speciale, Alexandru Cumpănașu a discutat, timp de o oră – potrivit propriilor sale declarații – cu conducerea acestei instituții.

Și procurorul general interimar, Bogdan Licu, s-a întâlnit cu el, iar șefa CSM, Lia Savonea, ar fi dispus, la cererea sa, anchetarea procurorilor DIICOT care se ocupă de crimele din Caracal.

Asociat cu MAI

În 2007, Asociația pentru Implementarea Democrației a semnat cu Ministerul de Interne, condus de Cristian David, un protocol prin care se obliga să pună la dispoziția Centrului Național de Voluntariat pentru Integritate spații de lucru, calculatoare, imprimante, internet, telefonie fixă și mobilă, un autoturism și combustibil.

În 2009, când Internele erau conduse de Dan Nica, AID primește un contract de circa un milion de euro cu destinaţia „Dezvoltarea și consolidarea Centrului Național de Integritate“.

Cumpănașu personal face parte din comitetul de monitorizare a direcției anticorupție a ministerului.  În prezent, șeful AID beneficiază de escortă, asigurată de Jandarmerie, și de o mașină Touareg, pusă la dispoziție tot de MAI, întrucât ar fi fost amenințat cu moartea. Cumpănașu a declarat, la 19 august, că ar fi depus plângere la parchet pentru că ar fi fost amenințat, dar la 17 septembrie presa scria că pe rolul Parchetului ICCJ nu este înregistrată nicio astfel de cauză.

Tolontan, nici un regret

Newsweek România i-a adresat o serie de întrebări lui Cătălin Tolontan în legătură cu articolul despre legătura dintre militarii de la Deveselu și crimele din Caracal. Răspunsurile primite au fost semnate de „echipa“ ziarului „Libertatea“.

Cătălin Tolontan evită întrebările directe - Foto: INQUAM PHOTOS

Newsweek România: Credeți că titlul - „16 minore din Caracal forțate să facă sex cu români, manageri austrieci și soldați americani! Cum i-a scăpat DIICOT pe militarii din Deveselu, deși au cumpărat de la traficanți sex cu fete de 14-16 ani“ - este susținut de faptele relatate în articol?

Libertatea: Da. Am consultat de trei ori dosarele din 2012 şi 2014 de la Tribunalul Olt, cu privire la reţelele de trafic de minore. În dosarul din 2012, cetăţenii americani sunt menţionaţi - nenominal - de trei dintre fetele traficate, doi părinţi, un patron de restaurant şi în rechizitoriul întocmit de procurori. 

Ați găsit elemente noi care arate că militarii americani din Deveselu ar fi fost investigați de DIICOT? Sau că DIICOT ar fi întrerupt ancheta din motive politice? Fiindcă la finalul articolul afirmați că „investigația Libertății continuă“. 

Nu am afirmat că soldaţii americani ar fi fost anchetaţi de DIICOT, ci dimpotrivă, conform dosarului, nu au fost nici măcar identificaţi. Nu am afirmat că DIICOT ar fi iertat soldaţii americani - sau alţi clienţi ai reţelei - din motive politice. Investigaţia „Libertatea“ privind reţeaua de trafic de minore a continuat.

Aveți vreun regret în legătură cu acel articol?

Da, regretăm că nu am reuşit să aflăm mai multe lucruri.

Citește dosarul special integral Adevărații monștri de la Caracal

 

Adevărații monștri de la Caracal

Cazul Caracal în alb și negru

Personajele principale dintr-un dosar dezastru

________________________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.