În campania electorală din 2016, PSD promitea construirea a cinci autostrăzi. În 2012, același partid promisese mii de kilometri. Ultima promisiune a făcut-o chiar Liviu Dragnea pe 1 mai, când a pariat că vor fi făcuți 150 km de autostradă până în 2020. Nu a specificat unde.
Într-o şedinţă de Guvern de la începutul lui 2014, premierul Victor Ponta i-a transmis ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, că în aprilie „trebuie să se urce pe excavator sau pe buldozer” pentru a începe lucrările la viitoarea autostradă.
Trei luni mai târziu, Dan Şova a afirmat că până în 2020 România va avea 2.020 de kilometri de autostradă, iar până la finele lui 2014 an vor fi în lucru nu mai puţin de 651 de kilometri. A venit apoi Ioan Rus care a anuțat 250 de kilometri noi de autostrada în 2015-2016.
În realitate, din cauza surpării pe tronsonul Cunţa-Sălişte, în 2015, România a avut mai puţini kilometri decât în 2014. În 2016 nu a fost realizat niciun kilometru de autostradă. Și promisiunile au curs la fel din partea tuturor miniștrilor care au urmat.
Alte promisiuni și minciuni azi
Astăzi aflăm însă, din bilanțul Guvernului, că abia au fost aprobate proiectele strategice pentru a fi realizate în parteneriat public-privat. În privința autostrăzilor, din cinci promisiuni au rămas trei:
- Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov
- Autostrada Bucureşti - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj
- Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni
De altfel, în 2016, CNAIR anunța cu mândrie, într-un limbaj de lemn că „a demarat achiziţia publică a contractului de revizuire a studiului de fezabilitate şi elaborare a proiectului tehnic pentru autostrada Târgu Neamţ - Iaşi – Ungheni, parte din autostrada Târgu Mureş – Ungheni (A8)”. Pe scurt, încă o procedură care să înghită niște milioane de euro fără vreun rezultat concret.
La bilanț, Viorica Dăncilă a anunțat, de fapt, o nouă promisiune și nicidecum o realizare. Suntem la jumătatea lui 2018 și, practic, nu s-a demarat nicio procedură pentru construirea vreunei autostrăzi. În cel mai fericit caz, dacă totul merge fără probleme, acest lucrările ar putea să înceapă în 2019-2020. Dacă nu se va întâmpla ca în mandatele precedente.
Aeroport aiurea
Autostrăzi nu avem, dar pe lista proiectelor strategice a apărut „Construirea Aeroportului Bucureşti Sud”, cu toate că nu există vreun studio care să arate necesitatea unei astfel de investiții.
Este reluat astfel, un proiect anunțat prin 2008 de Călin Popescu Tăriceanu. Atunci, Călin Popescu Tăriceanu a promis, în 2008, pe când era premierul României, că va demara lucrările pentru Proiectul Aeroportul Bucureşti Sud. Presa vremii nota că decizia ca noul aeroport pentru municipiul Bucureşti să fie construit în apropierea localităţii Adunaţii Copăceni este luată în proporţie de 80-90%.
Primarul localităţii a declarat că subiectul fusese discutat şi cu premierul, care a și mers în vizită în judeţul Giurgiu. Tăriceanu s-a pus rapid pe treabă. Guvernul condus de acesta a decis în luna august 2008 efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia unui aeroport în zona de sud a Bucureştiului, ca urmare a creşterii traficului pe aeroporturile Otopeni și Băneasa, încă deschis pe atunci. „Se aproba realizarea unui nou aeroport in zona municipiului Bucuresti, lucrare prioritara in completarea direcţiilor de dezvoltare a infrastructurii de transport, prevazute în anexa nr. 7 la Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional”, scria în documentul semnat de Tăriceanu.
Proiectul Aeroportului Sud a fost susţinut de omul de afaceri Nelu Iordache, patronul firmei de construcţii Romstrade şi a companiei low cost Blue Air, despre care presa a relatat la acea vreme că ar deține terenuri exact în zona viitorul aeroport. Mai mult, ar fi urma că Blueair să își mute operațiunile pe această nouă poartă aeriană.
În anul 2012, Nelu Iordache a anunțat că firma sa, Romstrade, va construi un aeroport internațional privat, care ar fi trebuit finalizat în 2014. Acesta se va afla la 22 de kilometri de Bucureşti și 40 de kilometri de Giurgiu, iar șantierul ar fi urma să coste circa 200 milioane de euro. Lucrurile au fost suspendate după ce Nelu Iordache a fost arestat pentru deturnarea fondurilor europene tocmai în favoarea acestui proiect.
