Cum ajunsese Armata României în imposibilitatea de a apăra țara. Acum e peste cea a Ungariei

„Eu fac parte din generația care a optat pentru aderare la NATO și care a lucrat ca România să fie admisă în NATO. Aderarea României la NATO a fost un lucru extraordinar. Doar că după aderare, politicienii români au făcut greșeli în cascadă și au adus Armata României aproape în imposibilitatea de a-și îndeplini misiunea de apărare a țării.

Pentru că toți au plecat de la ideea că suntem în NATO și ne apără aliații, uitând de un proverb chinezesc care îmi place enorm, nimeni nu te poate ajuta dacă nu te ajuți singur”, a precizat fostul șef al Statului Major al României într-un podcast realizat de Gândul.

Citește și: Adrian Beleaua Corduneanu, pus în libertate de Curtea de Apel Iași, dar menținut în arest de ÎCCJ

„Vă pot da câteva exemple să vedeți că așa s-a gândit politic atunci. Prin acordul de aderare România se angaja ca timp de 10 ani din acel moment, bugetul pe apărare să fie 2.35% din PIB, dar niciodată nu a depășit 2% până de curând. Se angaja și să-și modernizeze echipamentele pe două faze succesive. Întâi să devină interoperabile și ulterior interschimbabile cu ale țărilor membre NATO, lucru care nu s-a întâmplat pentru că industria de apărare a României a intrat în colaps tot din cauza acțiunilor decidenților politici”, a mărturisit cu regret generalul (r.) Bădălan.

Citește și: VIDEO Planșeul pe care stă Piața Unirii, pericol de prăbușire. Ce este de făcut și cât ar putea dura

Militarii români, foarte apreciați în teatrele de operații

El spune că paradoxul e că în teatrele de operații soldații români au fost mereu foarte apreciați. Totodată, faptul că lucrurile au început să se miște se poate vedea, România fiind peste unele Armate vecine. Totuși, există enorm de multe lipsuri, iar cea mai mare problemă e atragerea tinerilor în sistemul armelor.

„Paradoxul e că în toate teatrele de operații soldații, subofițerii, ofițerii participanți la misiuni au fost extraordinar de bine apreciați de toate statele aliate”. Întrebat pe ce loc ar fi azi Armata României, generalul (r.) Bădălan a subliniat: „Nu știu, nu am făcut niciodată vreo clasificare. Oricum e mai bună decât Armata Bulgariei, Ungariei, Slovaciei, Cehiei, statelor baltice”.

Un maior ia mai puțin decât o liftieră la Palatul Parlamentului

Fostul șef al Armatei spune că efectivele forțelor armate române au fost diminuate de către factorul politic, lucru care a fost o eroare. Totodată, azi, în contextul în care România încearcă să atragă tineri către meseria armelor, nivelul de salarizare e principalul factor al crizei, în contextul în care viața cadrelor militare e plină de privațiuni și sacrificii.

„S-a trecut la o politică de diminuare a efectivelor Armatei de neînțeles. Ultima cifră aprobată de Parlamentul României pentru mărirea Armatei e de 120.000 de oameni de la aproximativ 310.000. Dar, real, Armata României are undeva între 72.-73.000. Aproape 50.000 au fost diminuați prin hotărâri de guvern care cereau să se diminueze efectivele bugetarilor și se lua de la Armată, hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare al Țării, în condițiile în care știe toată lumea că Parlamentul e singurul organ al statului român îndreptățit să stabilească numărul militarilor din Armata României.

Real azi avem cam 50.000. S-au dezvoltat după model NATO comandamente, unele dintre ele foarte bine făcute și capabile să conducă, dar nu mai au pe cine pentru că nu mai au soldați. Cum să-și aleagă cineva această meserie când pe grila de salarizare salariul unui soldat e echivalentul unei femei de serviciu? Ce tânăr din România ar accepta să suporte privațiunile serviciului militar și să fie plătit ca o femeie de serviciu? Liftiera de la Parlament încasează în mână 5.000 de lei. La suma aceasta ajunge un ofițer din Armată care are gradul de maior. Credeți că în condițiile acestea tentează meseria armelor?”, s-a întrebat retoric generalul (r.) Eugen Bădălan.