Construită în 1842, căsuţa din mahalaua Ţicău a devenit primul muzeu memorial din România, al unui scriitor român, pe data de 15 aprilie 1918. Era la aproape 30 de ani de la moartea povestitorului.
Cum a ajuns să arate Bojdeuca lui Creangă. Restaurarea este considerată controversată
Cealaltă Casă „Ion Creangă”, cea din Humuleşti, a devenit muzeu mult mai târziu: în 1951.
Actuala restaurare este însă a treia, iar multe din elementele puse acum “la zid” în public, cum ar fi cimentul de pe pereţi sau curtea pavată, existau dinaintea acestei intervenţii. Care este povestea birocratică a actualei restaurări, considerată de unii una controversată?
Potrivit proiectului avizat la Comisia zonală a monumentelor, restaurarea Ansamblului muzeal „Ion Creangă”, inclusiv a Bojdeucii, a urmărit generarea unui spaţiu de aducere aminte, care să aibă rol şi de educaţie.
De la iniţierea lui, cu aproape şapte ani în urmă - motivat şi de deschiderea unei linii de finanţare dedicate - proiectul a trecut de câteva ori prin comisia menţionată.
Amintim că restaurarea Ansamblului muzeal s-a făcut „la pachet” cu refacerea şi dotarea Muzeului de Istorie şi Etnografie al raionului Făleşti şi cu restaurarea drumului istoric „Ştefan cel Mare”, pavat cu granit, din zona centrală a reşedinţei raionului.
Întregul proiect transfrontalier, lansat şi susţinut de Consiliul Judeţean Iaşi, poartă numele „Călător pe meridiane culturale”.
Din finanţarea europeană de 1,72 milioane de euro, puţin peste un milion era destinat restaurării Complexului „Ion Creangă”, iar diferenţa de 681,5 mii euro trebuia să meargă peste Prut, la Făleşti.
Până la urmă, costul licitat de firma ieşeană de construcţii Iaşicon SA a fost de 2,68 milioane de lei (fără TVA). Adică puţin peste 500.000 de euro.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
