Criza de curent electric de pe Dunăre: Ungaria a oprit centrala nucleară Paks. Care e situația la Cernavodă?

Singura centrală nucleară din Ungaria, care se află la Paks, a fost oprită azi-noapte, o „premieră în ultimii 44 de ani”, din cauza nivelului prea scăzut al apelor Dunării.

Criza de curent electric de pe Dunăre: Ungaria a oprit centrala nucleară Paks

„Din cauza unei noi scăderi a nivelului apelor Dunării, una dintre cele două ultime unităţi de producţie ale centralei nucleare de la Paks va fi oprită la ora 1:30 dimineaţa” duminică (adică, sâmbătă la ora 23:30 GMT), a scris prim-ministrul ungar Peter Magyar pe contul său de X, cu puţin înainte de oprirea programată.

„Producţia centralei va scădea astfel la doar 240 de megawaţi”, a completat directorul, precizând că centrala „va fi oprită complet pentru prima dată în 44 de ani”.

Citește și: Dunărea scade dramatic. Seceta lovește energia României și pune reactoarele de la Cernavodă în dificultate

Situată la aproximativ o sută de kilometri sud de Budapesta, centrala de la Paks asigură aproximativ 40% din producţia anuală de energie electrică a ţării.

Vineri, operatorul centralei, ale cărei patru reactoare construite cu tehnologie din era sovietică sunt răcite cu apă pompată din Dunăre, a avertizat că scăderea nivelului râului ar putea obliga centrala să fie oprită complet spre mijlocul săptămânii viitoare.

Însă guvernul a avertizat că operaţiunea ar putea avea loc încă din weekend.

Din cauza deficitului prelungit de precipitaţii şi a căldurii extreme care afectează Europa încă din primăvară, nivelul apelor Dunării a atins, în unele locuri, un minim istoric. Iar situaţia riscă să se agraveze din cauza temperaturilor de 40°C până la 42°C prevăzute în următoarele zile în această ţară din Europa Centrală.

Citește și: Dunărea scade cu 2-3 cm pe zi la Cernavodă. Apele Române: Centrala mai poate funcționa 4-5 zile, la limită

Care e situația centralei nucleare de la Cernavodă

România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s, conform Administrației Naționale 'Apele Române'.

'România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii.

Prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s.

În ianuarie 1985 s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă această valoare nu este comparabilă, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formațiunilor de gheață de pe sectorul românesc al Dunării.

Astăzi, Dunărea înregistrează la intrarea în țară un debit de 1.550 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025).

Totodată, râurile interioare din vestul țării (Crișana și Banat), precum și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice acestei perioade.

În unele sectoare, în special în Crișana, se manifestă deja fenomene de secare, iar acestea se vor accentua în perioada următoare.

În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor', se spune în comunicat.

Instituția precizează că următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic, având în vedere regimul deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al Dunării.

'Vestea bună este că, în Austria, s-au înregistrat în ultimele zile precipitații care au determinat creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă aproximativ cinci zile.

Ca urmare, pe sectorul românesc este posibilă doar o staționare sau o ușoară creștere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste această valoare, care rămâne însă mult sub media multianuală a lunii august.

Prin urmare, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, cauzată exclusiv de regimul deficitar de precipitații, după finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, va fi încercată scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, care vor permite dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala.

Totodată, Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA a început lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche - Brațul Bala', se arată în comunicat.

Conform sursei citate, operațiunea este una deosebit de complexă și presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă.

Intervenția implică riscuri tehnice semnificative, principalul risc fiind ca, în condițiile nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării și ale unei situații hidrologice fără precedent, efectul hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate.

De asemenea, lucrările pot determina o creștere temporară a turbidității apei. Chiar și în aceste condiții, autoritățile statului român asigură populația că vor depune toate eforturile necesare în vederea asigurării, pe cât posibil, a debitelor minime necesare producției de energie nucleară.

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, acesta reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației.

Apel către populație, pentru utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice

'În acest context, facem un apel ferm către populație pentru utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice. 

Fiecare gest de economisire contează în această perioadă critică. Reducerea consumului de energie electrică, în special în intervalele de vârf din cursul serii, precum și utilizarea rațională a apei contribuie la diminuarea presiunii asupra resurselor disponibile.

Recomandăm ca, acolo unde este posibil, apa potabilă să nu fie utilizată pentru udarea grădinilor, spălarea curților, a trotuarelor sau a autovehiculelor, ci să fie folosite surse alternative pentru aceste activități.

Prioritatea absolută rămâne asigurarea alimentării cu apă a populației și protejarea resurselor disponibile în această perioadă de secetă hidrologică severă.

Solidaritatea și responsabilitatea fiecăruia dintre noi pot contribui la depășirea acestei perioade fără precedent', se mai menționează în comunicat.