Condamnat pentru trafic de persoane, recompensat cu 10.000 de lei după ce a dat statul în judecată

Astfel de procese sunt ca și pierdute de stat de la bun început, supraaglomerarea închisorilor, în lipsa unor investiții în noi penitenciare sau în extinderea celor vechi, garantând cel puțin un motiv de despăgubire.

Ce a cerut Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Remus Dorin Ungureanu a fost condamnat în 2019 la 7 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, fiind implicat într-o rețea care recruta tinere românce și le exploata sexual în țări precum Franța, Italia, Germania sau Marea Britanie.

Din spatele gratiilor, el s-a adresat Judecătoriei, în mai 2024, cerând obligarea statului la plata a 100.000 de euro ca despăgubiri pentru nerespectarea normelor de cazare în penitenciar. Dată fiind valoarea mare a daunelor solicitate, dosarul a fost redirecționat spre soluționare Tribunalului.

Dacă în privința hranei, a apei calde sau a accesului la asistență medicală, se consideră că penitenciarele din România asigură condiții decente, supraaglomerarea lor a rămas o problemă nesoluționată.

În 2017, pe fondul numeroaselor plângeri din partea deținuților, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut statului român ca în termen de șase luni să prezinte un calendar cu măsuri concrete menite să soluționeze problema. CEDO cerea ca fiecărui deținut să îi fie asigurat un spațiu de minim 4 mp, suprafață prevăzută de altfel în legea românească. În același an, prin legea recursului compensatoriu, deținuților cazați în condiții improprii li se considerau executate șase zile în plus pentru fiecare 30 de zile de cazare necorespunzătoare. 

Tot în 2017, un ordin al ministrului justiției cerea Administrației Naționale a Penitenciarelor să ia „toate măsurile necesare pentru creșterea progresivă a numărului spațiilor de cazare individuală, precum și pentru reamenajarea spațiilor existente”. De atunci însă, nu au început lucrările la niciun penitenciar nou. Mai mult pe ziaruldeiasi