Cine e miliardarul ungur ce a băgat o avere într-un sat din Harghita ridicând fabrici și un aeroport. Cum a reușit antreprenorul să facă astfel de investiții.
În 2019, politicienii preziceau deja un boom economic major în regiunea Gheorghe, atunci când Attila Balázs, un miliardar din Gheorghe-Remete, a cumpărat fabrica de lapte praf care este simbolul satului.
Antreprenorul a venit și cu un plan pentru un aeroport privat, despre care se zvonește, de asemenea, că ar fi un boom pentru întreaga regiune și ar putea declanșa o dezvoltare economică care ar putea, de asemenea, să frâneze exodul tinerilor.
Alături de fabrica de lapte praf, au fost planificate și alte fabrici și uzine, iar un hotel de cinci stele este în construcție.
Cine e miliardarul ungur ce a băgat o avere într-un sat din Harghita ridicând fabrici și un aeroport
Guvernul ungar a investit 37 de miliarde de forinți în această dezvoltare majoră, iar dezvoltarea economică în Ținutul Secuiesc a fost o temă importantă a campaniei electorale din 2022.
A trecut un an de atunci, fabricile nu sunt încă operaționale, iar realizarea obiectivelor anunțate este muzica viitorului.
Obiectivul central al raportului nostru la fața locului a fost acela de a examina opiniile și atitudinile locuitorilor din Gheorghe-România față de investiții și dezvoltare, iar munca noastră a fost ajutată de faptul că primarul a comandat un sondaj profesionist pe această temă, care a arătat că doar 29,5 la sută dintre locuitorii din Gheorghe-România cred că ar putea fi implicați economic în investiții.
Ținutul Secuiesc este una dintre cele mai sărace regiuni din România din punct de vedere al indicatorilor economici, izolarea sa este exacerbată de lipsa infrastructurii și, întrucât este predominant maghiară, granițele etnice contribuie la izolarea sa.
Citește și: Bulgaria avertizează România: Nu intrați în Schengen amenințând Austria. Pierdeți războiul cu Viena!
Interesant este faptul că, în timp ce majoritatea municipalităților din Ținutul Secuiesc se confruntă cu lipsa forței de muncă și cu emigrarea, Gheorghe a cunoscut o dezvoltare de miliarde de euro în ultimii ani, ceea ce a atras atenția multora.
Nu numai că se construiesc fabrici și uzine, dar se află în construcție un hotel de cinci stele și un complex spa, iar un aeroport privat a fost pus în funcțiune, despre care se spune că va începe să primească zboruri regulate de la Budapesta în 2024.
În ultima vreme au apărut mai multe articole despre subvențiile netransparente din Ținutul Secuiesc, portalul Átlátszó Erdély și Magyar Hang au publicat articole pe această temă.
Cu toate acestea, Gyergyóremete merită o privire mai aprofundată, deoarece aici, într-o singură așezare, este posibil să se observe exact cum se împletesc interesele actorilor politici și economici.
Deși procesele de aici sunt prezentate ca fiind un succes, în realitate aceste investiții sunt departe de a fi o garanție pentru inversarea tendințelor negative din regiune, cum ar fi emigrația, sărăcia și excluziunea.
Cum a început totul?
Dacă ar fi să alegem un punct zero pentru a începe povestea, acesta ar fi decembrie 2019, când Consiliul Județean Harghita a convocat o ședință extraordinară la Gheorghe.
Momentul festiv a avut loc la casa de cultură din localitate, unde președintele Consiliului Județean, Csaba Borboly și vicepreședintele Tihamér Barti au acordat Premiul Județului Harghita miliardarului Attila Balázs din Remetea.
Potrivit unui comunicat de presă, premiul a fost acordat în semn de recunoaștere a "activității sale în consolidarea economiei regiunii prin investițiile așteptate în țara sa natală în viitorul apropiat".
Este un exemplu pentru autoritățile locale
Tihamér Barti, președintele UDMR din Gheorghe, a fost vorbitorul laudativ și nu s-a zgârcit la laude: "viața și activitatea persoanei premiate sunt un bun exemplu pentru comunitate, deoarece a returnat ceva din capitalul de contacte pe care l-a creat, din ceea ce a creat prin muncă perseverentă, cunoștințe, talent, ambiție și succes în satul său natal".
Attila Balázs, considerat de mulți ca fiind una dintre noile vedete ale NER, care a fost curtat de politicieni, s-a născut în 1975 în Gergyóremete, fiind tatăl a trei copii.
Citește și: Orbán, prietenul lui Putin, spune că aderarea Ucrainei la UE nu coincide cu interesele Ungariei
În 1996 s-a mutat în Ungaria pentru a-și încerca norocul, înființând în 2003 prima sa companie, care s-a transformat între timp într-un grup de firme cu peste 1.000 de angajați.
Cea mai importantă implicare a sa în Transilvania până în 2019 a fost conducerea clubului de hochei Gheorghe.
Premiul i-a fost acordat de către UDMR pentru o investiție fără precedent în municipiu sau în regiune. 28 de milioane de euro au fost alocate pentru repornirea fabricii locale de lapte praf și a unei fabrici de liofilizare a fructelor de pădure și a ciupercilor nou-nouțe.
Într-un interviu acordat Telex, Attila Balázs însuși a povestit cum a pornit din Ținutul Secuiesc, ca sute de mii de tineri muncitori transilvăneni: a luat trenul spre Budapesta, s-a angajat ca muncitor, apoi a învățat alpinism industrial, iar după un an și jumătate conducea firma în care fusese angajat.
Citește și: EXCLUSIV Ce bani a făcut România ducând combustibil nuclear de la Putin la Viktor Orban cu CFR Marfă
"Cei doi patroni au văzut cât de puternic înaintam și au spus: facem un pas înapoi, iată compania, luați-o", a spus el în interviu. Acesta a fost primul pas.
În ciuda faptului că primele sale miliarde nu au fost câștigate prin câștigarea unor licitații publice, în ultimii ani Attila Balázs, CEO al grupului de companii Bayer Construct, care activează în sectorul construcțiilor și al dezvoltării imobiliare, a ajuns în mod clar în atenția presei prin faptul că a fost subcontractant al unor companii care au câștigat licitații publice pentru construcția Puskás Arena, a stadionului MTK și a campusului Ludovika, printre altele.
De asemenea, compania a fost implicată în proiectele Agora Budapest și Etele Plaza.
Deși lucrurile mergeau bine în Ungaria, antreprenorul simțea că mai are planuri. Așa a ajuns în Ținutul Secuiesc, inclusiv în orașul său natal, Gergyóremete.
În momentul în care premiul a fost prezentat, se știa practic că primele milioane fuseseră strânse pentru investiția din Remete, și că acestea erau fonduri publice maghiare, care vor veni prin canalul obișnuit, Fundația Pro Economica.
„Strategie de dezvoltare economică”, elaborată cu guvernul maghiar
Principala activitate a acestui așa-numit ONG, după cum arată clar introducerea sa, este de a promova o "strategie de dezvoltare economică" elaborată împreună cu guvernul maghiar.
Pe lângă Mónika Kozma, care este imaginea și comunicatorul fundației și nu doar directorul executiv al acesteia, din consiliul de administrație fac parte și doi politicieni de frunte ai RMDSZ, Attila Balázs, ministrul de finanțe și președintele executiv al RMDSZ, și Anna Horváth, vicepreședintele executiv responsabil cu administrația locală.
Pe lângă politicieni, în consiliul de administrație sunt reprezentate două biserici istorice din Transilvania: cea reformată și cea unitariană.
În noiembrie 2019, Pro Economica a anunțat rezultatele unei licitații pentru stimularea investițiilor economice în Ținutul Secuiesc, oferind un total de 4,5 miliarde de forinți (13,5 milioane de euro) sub formă de subvenții nerambursabile pentru două companii înregistrate în Gheorgheni, Plazmontech Ltd. și Batlas Holding.
Directorul general al ambelor companii este fratele lui Attila Balázs, László Balázs, și, după cum a raportat Átlátszó Transylvania, ambele companii au fost înregistrate la sfârșitul lunii noiembrie 2018, cu puțin timp înainte de apelul de candidaturi al Fundației Pro Economica.
Citeşte şi: VIDEO Cozi kilometrice în vestul țării. Zeci de TIR-uri așteaptă cu orele să treacă în Ungaria
Proiectul, inițial două fabrici, a început apoi să se dezvolte, adăugând un depozit frigorific, o fabrică de chipsuri și una de fulgi de cartofi, astfel încât halele și fabricile de procesare construite în jurul fostei fabrici de lapte praf au devenit un adevărat parc industrial în Gheorghe-Remete.
Citeşte şi: Ce salarii au angajații francezi de la Auchan comparativ cu angajații din România. Diferențe uriașe
Niciuna dintre fabrici nu și-a început încă activitatea, dar a fost construită o pistă de aterizare privată, iar nu departe se ridică un hotel de cinci stele și un complex spa.
Aceste investiții justifică întrebarea pe ce fel de studiu de piață și-au bazat investitorii planurile pentru atâtea fabrici și un hotel mare în acest sat, care este renumit pentru că a fost un sat de producție mai degrabă de secole decât de decenii, ceea ce înseamnă că o mare parte din populația sa tânără și activă lucrează în afara Ținutului Secuiesc.
Citiți mai mult AICI.
