Două idei transpuse fericit în practică au făcut ca în staţiunea Straja, din Valea Jiului, să fie realizat unul dintre cele mai interesante calendare bisericeşti din Europa, pe un tunel în lungime de 54 de metri fiind pictaţi 365 de sfinţi ortodocşi, câte unul pentru fiecare zi din an.
Citește și: Misterul fântânii secrete de la Sucidava: Tinerele mirese vin să bea apă din izvorul iubirii
Cabanierul Emil Părău, omul care a avut ideea şi mai apoi a construit "Tunelul sfinţilor", povesteşte că totul a plecat de la căutarea unei soluţii practice prin care turiştii credincioşi să poată ajunge uşor la schitul de lemn din staţiune şi pe timp de iarnă, atunci când zăpada depăşeşte ''binişor'' un metru şi jumătate.
"În Straja este foarte multă zăpadă şi tot timpul se ajungea destul de greu la schit. De aceea, am zis să facem acest tunel până la schitul Straja. Şi ca să dăinuiască în veci l-am făcut din beton. După aceea, în timp ce mă uitam la un calendar ortodox, am zis că noi, ortodocşii, avem în fiecare zi câte un sfânt. Aşa mi-a venit ideea ca în acest tunel să pictăm tot calendarul ortodox, de fapt, să fie un calendar ortodox în imagini", a explicat Emil Părău.
Citește și: Primul român care a urcat pe cei mai înalți 7 vulcani din lume: A cucerit Sidley din Antarctica
Lucrările de construcţie ale tunelului s-au încheiat în anul 2006 şi au continuat, atunci când peretele a permis, cu pictura interioară. A fost nevoie de doi ani de zile pentru ca meşterii să poată finaliza inedita lucrare, dar ceea ce a rezultat are un farmec aparte.
Calendarul începe cu luna septembrie, respectând astfel regulile ortodoxiei, şi este pictat pe partea stângă a tunelului. Pentru fiecare zi din an a fost ales câte un sfânt preluat din calendarul ortodox. Data din calendar este marcată cu o candelă care arde în permanenţă la baza picturii care marchează acel moment din an. După o zi, candela aprinsă este mutată la următorul sfânt din calendar.
Calendarul reprezintă doar o treime din tunel. Pe tavan sunt pictate scene din Vechiul şi Noul Testament, iar pe o parte a tunelului sunt reprezentate 12 prăznicare ortodoxe, alături de cele zece porunci creştine. Nimic nu este la întâmplare. La ambele capete ale tunelului sunt porţi masive din lemn, iar lumina naturală este asigurată prin ferestrele decupate sub forma unor cruci. Iarna, când zăpada este mare, abia dacă se mai poate zări afară, pentru că ninsoarea acoperă aproape în totalitate tunelul. Vara, în schimb, peisajul care se deschide privirii combină verdele tare al muntelui cu panorama Văii Jiului.
Citește și: Misterul celei mai izolate case din lume: De cine a fost construită locuința și cui îi aparține
Turiştii care ajung pentru prima oară în acest loc sunt de-a dreptul impresionaţi. Prima dată îşi caută ziua de naştere şi sfântul care are grijă de ei. Emoţionaţi, unii oamenii au lacrimi în ochi deoarece, până la acel moment, nu ştiau cum arată ''sfântul lor''. Apoi încep să caute zilele de naştere ale copiilor, rudelor apropiate, prietenilor. Din tot acest ritual nu lipseşte tehnologia modernă, iar fotografiile realizate aici se vor regăsi ulterior pe reţelele de socializare.
"Icoana este poarta către Dumnezeu", spunea unul dintre preoţii pe care i-am întâlnit în "Tunelul sfinţilor", construcţia fiind, în opinia sa, una dintre formele prin care omul se poate apropia mai mult de divinitate. Este şi opinia împărtăşită de vizitatori. Mulţi vin din curiozitate, alţii spun că se liniştesc şi se pregătesc sufleteşte de sărbătorile creştine pentru că aici, la schitul din Straja, se săvârşesc slujbe speciale în cursul anului.
Bisericuţa cu hramul Sfinţilor Apostoli Constantin şi Elena este locul unde se păstrează peste an crucea grea din paltin care este purtată pe umeri de credincioşi în Vinerea Mare, atunci când de la Lupeni la Straja are loc "Drumul Crucii", cea mai lungă procesiune religioasă din Europa. La această biserică are loc de Bobotează o slujbă aparte, apa pentru aghiazmă fiind adusă de salvamontiştii din Straja de la şapte izvoare aflate în zona vârfului cu acelaşi nume.
Şi tot aici, pe un deal, nu departe de schit, este ridicată Crucea Eroilor care, prin dimensiunile sale, este comparabilă cu cea de pe Caraiman. Cu o înălţime de 18,6 metri şi o anvergură a braţelor de 9 metri, crucea aduce aminte călătorilor de cei 800 de ostaşi români care au pierit în Straja în timpul unor lupte din Primul Război Mondial.
Poate de aceea, oamenii locului spun că staţiunea este protejată de simbolurile creştine, iar argumentul principal este că dintre toţi turiştii care au urcat în Straja niciunul nu a pierit pe munte.
Staţiunea Straja este situată în Masivul Vâlcan, la o altitudine de 1.440 de metri. Accesul se poate face din oraşul Lupeni pe un drum judeţean asfaltat. Iarna, cel mai simplu este ca turiştii să urce în staţiune cu telegondola care pleacă din Lupeni. Straja este recunoscută şi pentru calitatea pârtiilor de schi, care se întind pe 25 de kilometri.
