Ușa de la intrare se umflă și se închide greu? Iată cauzele problemei și cum o puteți remedia rapid acasă

După o vară lungă și călduroasă, sosirea zilelor mai răcoroase de toamnă aduce schimbări resimțite nu doar de noi, ci și de casele noastre.

Ușile care până de curând se închideau fără probleme încep brusc să se blocheze, în jurul ramelor ferestrelor apar mici fisuri, iar pe pereți și tavane devin vizibile crăpături care înainte nu existau.

Ușa de la intrare se umflă și se închide greu? Iată cauzele problemei și cum o puteți remedia rapid acasă

Uneori, se aud scârțâituri sau trosnituri neobișnuite, care ne pot face să ne întrebăm dacă nu cumva se întâmplă ceva grav cu locuința.

Deși astfel de fenomene pot părea alarmante, în multe cazuri ele reprezintă o reacție naturală a materialelor de construcție la schimbările de temperatură și umiditate.

Mai exact, casele nu sunt structuri complet imobile. Materialele din care sunt construite se dilată, se contractă și se mișcă permanent, chiar dacă aceste modificări sunt, de cele mai multe ori, imperceptibile.

Citește și: Miza Porțile de Fier 3: 2.600.000.000 €. Proiectul strategic transfrontalier, care implică și Bulgaria

Dar cum putem deosebi schimbările sezoniere inofensive de semnele unor probleme mai serioase? Inginerul constructor Cameron Archer Jones a explicat, într-un articol publicat de revista britanică Good Housekeeping, ce se întâmplă cu locuințele noastre, de ce unele materiale sunt mai sensibile decât altele și căror semne ar trebui să le acordăm o atenție deosebită.

De ce începe ușa să se închidă greu?

Una dintre cele mai frecvente probleme pe care proprietarii de locuințe le observă odată cu schimbarea anotimpurilor este blocarea ușilor. Uneori, este nevoie de puțin mai multă forță pentru a le închide, iar în alte cazuri, acestea nu se mai potrivesc corect în toc.

Cauza se află adesea în materialul din care sunt fabricate. Lemnul este deosebit de sensibil la umiditate, deoarece absoarbe apa din aer, ceea ce poate provoca umflarea și modificarea dimensiunilor sale.

De aceea, ușile din lemn care funcționau perfect în lunile secetoase de vară pot începe să se blocheze toamna, când umiditatea aerului crește.

„Toate materialele se dilată și se contractă din cauza schimbărilor de temperatură, iar unele își modifică dimensiunile și în funcție de variațiile conținutului de umiditate”, explică Archer Jones.

Este important de știut că materialele de construcție reacționează cu viteze diferite la schimbările de mediu. De exemplu, o ramă de fereastră expusă direct la soare se poate dilata înaintea peretelui din jurul ei.

Această diferență de comportament poate genera tensiuni la nivelul îmbinărilor, provocând uneori sunete caracteristice de crăpare sau trosnire.

Astfel, în perioadele cu variații de temperatură și umiditate, poate părea că locuința „lucrează”, ca și cum diferitele sale componente s-ar mișca. De regulă, aceste mișcări sunt foarte mici, iar clădirile sunt proiectate pentru a le suporta.

Cu toate acestea, îmbinările dintre materiale se pot slăbi în timp, iar unele modificări nu dispar complet nici atunci când temperatura revine la valorile anterioare.

Umiditatea poate fi o problemă mai mare decât credem

Pe lângă variațiile de temperatură, umiditatea joacă un rol important, mai ales în lunile de toamnă și de iarnă. Atunci când umiditatea aerului crește, iar suprafețele interioare ale pereților și ferestrelor rămân reci, riscul de condens devine mai mare.

Apa rezultată se poate acumula pe suprafețe și poate fi absorbită de anumite materiale.

Citește și: Se reiau lucrările la Hidrocentrala Nehoiașu II. Șantierul început acum 45 de ani e la 78%. Când va produce?

„Pe măsură ce umiditatea crește, crește și riscul de condens în interiorul locuinței, dacă temperaturile suprafețelor sunt prea scăzute. Acest lucru poate duce la absorbția umezelii și la dilatarea lemnului și a produselor pe bază de lemn”, subliniază Archer Jones.

Aceste modificări pot fi deosebit de pronunțate în încăperile slab ventilate, precum băile, bucătăriile sau camerele în care rufele sunt puse frecvent la uscat. Pe lângă faptul că afectează ușile și ferestrele din lemn, umiditatea excesivă poate deteriora finisajele și favoriza apariția mucegaiului în timp.

De aceea, aerisirea regulată și ventilația corespunzătoare sunt esențiale pentru menținerea unui mediu sănătos în locuință și pentru prevenirea problemelor cauzate de umezeală.

Crăpăturile din pereți pot indica o problemă mai gravă

Deși fisurile mici apar adesea ca urmare a dilatării și contracției naturale a materialelor, există situații în care cauza trebuie căutată mai profund, inclusiv la nivelul fundației.

Mai exact, variațiile de umiditate din sol pot provoca modificări ale volumului acestuia și, implicit, deplasări ale terenului pe care este construită casa. Acest fenomen este întâlnit mai ales în cazul solurilor argiloase, care reacționează la perioadele de ploi abundente, secetă prelungită sau infiltrații de apă.

Când solul de sub fundație se deplasează neuniform, diferite părți ale clădirii pot fi supuse unor solicitări diferite. În consecință, pot apărea crăpături în pereți, deformări ale golurilor pentru uși și ferestre, precum și dificultăți la deschiderea și închiderea acestora.

„Acest lucru devine problematic mai ales atunci când mișcarea nu este uniformă. În cazurile mai grave, poate reprezenta o cauză frecventă a fisurilor din pereți și a problemelor cu ușile și ferestrele”, explică expertul.

Nu orice fisură indică o problemă la nivelul fundației. Totuși, dacă fisurile apar în mai multe locuri, se lărgesc în timp sau sunt însoțite de alte modificări ale clădirii, este important să fie identificată cauza.

O atenție deosebită trebuie acordată zonelor de îmbinare dintre structura originală a casei și anexele construite ulterior. În astfel de locuri, diferitele părți ale clădirii se pot comporta diferit în funcție de materialele folosite și de modul în care au fost realizate fundațiile, ceea ce poate favoriza apariția fisurilor.

Ce trebuie să faceți dacă ușa se blochează sau apar crăpături?

În cazul problemelor minore, este util să urmăriți evoluția situației și să luați câteva măsuri simple. Totuși, dacă apar semne ale unor deteriorări structurale, nu amânați evaluarea de către un specialist.

1. Verificați ușa și balamalele. Dacă ușa se închide greu, verificați dacă balamalele sunt slăbite și dacă tocul prezintă deteriorări vizibile. Dacă problema este minoră și nu se agravează, ar putea fi vorba despre o modificare sezonieră. Specialiștii recomandă urmărirea comportamentului ușii pe parcursul anului, pentru a observa dacă problema reapare odată cu schimbările de temperatură și umiditate.
2. Nu forțați închiderea ușii. Împingerea repetată sau folosirea unei forțe excesive pot deteriora balamalele, tocul ori foaia de ușă. În cazul ușilor din lemn, ajustarea marginilor poate fi uneori necesară, dar numai după identificarea cauzei. Dacă blocarea persistă sau se agravează, solicitați ajutorul unui tâmplar ori al unui specialist în construcții.
3. Monitorizați fisurile și rosturile. Inspectați periodic pereții, tavanele, colțurile ferestrelor și zonele din jurul ușilor, în special acolo unde se întâlnesc diferite părți ale clădirii. Fotografiați fisurile observate și notați data și locul în care au apărut, pentru a putea urmări eventualele modificări. Dacă acestea se lărgesc rapid sau sunt însoțite de deformări vizibile, solicitați evaluarea unui specialist.
4. Reduceți umiditatea din încăperi. Aerisiți regulat, folosiți hota atunci când gătiți și ventilația în timpul și după duș. Dacă este necesar, utilizați un dezumidificator. Asigurați-vă că gurile de ventilație nu sunt blocate și că aerul poate circula corespunzător între încăperi.
5. Remediați cât mai repede scurgerile de apă. Dacă observați infiltrații de apă de ploaie sau scurgeri de la instalațiile sanitare, identificați și înlăturați cauza cât mai curând posibil. Expunerea prelungită la umezeală poate deteriora materialele de construcție și poate agrava problemele deja existente.