Tunelul misterios din Munții Bucegi ar fi trebuit să aibă o lungime totală de 6 kilometri, dacă ar fi fost finalizat. În schimb, spre finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, autoritățile au ordonat închiderea și betonarea intrării în el, ceea ce a alimentat din belșug legendele locale.
Tunelul misterios din Munții Bucegi. Început în 1913, trebuia să aibă o lungime de 6 kilometri
Traversând muntele Păduchiosu din Bucegi, construcția tunelului cu pricina a început încă din 1913, pe vremea domniei regelui Carol I.
Ascuns de ochii curioșilor și uitat de majoritatea, în timp, el poartă și un nume: Tunelul Izvor.
Citește i: VIDEO Povestea tunelurilor abandonate care leagă Argeșul de Vâlcea pe sub munți. Nu sunt „dacice”
Pentru că intrarea sa a fost închisă și betonată de autorități, au apărut numeroase legende și speculații despre ceea ce s-ar ascunde în interiorul său.
Tunelul Izvor a fost conceput ca parte a unei magistrale strategice ce ar fi legat județele Prahova și Dâmbovița, prin Masivul Bucegi, având ca scop scurtarea distanței dintre Moroieni și Sinaia.
Proiectul, aprobat de CFR și, ulterior, de regele Ferdinand, prevedea construirea unei căi ferate care să asigure o trecere rapidă și sigură între Țara Românească și Ardeal.
Tunelul Izvor trebuia să aibă o lungime de 6 kilometri - Foto: colaj/arhiva
Tunelul Izvor a fost gândit nu doar ca un element strategic în contextul începutului de secol XX, ci și ca o soluție alternativă pentru transportul petrolier din zona Prahova către București.
Construcția tunelului, ce ar fi avut o lungime de 6 kilometri, în linie dreaptă, a început simultan din ambele direcții: Sinaia și Moroieni.
Citește și: Misterul „Sălii Hologramelor” din Bucegi. Legătura cu prăbușirea unui elicopter israelian, în 2010
Punctul de străpungere dinspre Sinaia a fost stabilit pe Platoul Izvor, aproape de cimitirul orașului. Din păcate, lucrările au fost oprite de izbucnirea Primului Război Mondial în 1914 și reluate abia în 1938, pentru a fi abandonate din nou.
În 1941, construcția tunelului a fost reluată într-un ritm rapid. Aproximativ 2.000 de oameni de diferite naționalități, inclusiv germani, ruși, cehi, țigani, unguri și bulgari, au muncit la acest proiect.
„Exista deja o zonă conflictuală. El, în principal, a fost gândit ca un element de strategie, pentră că chiar s-a dovedit că Valea Prahovei, care era principala furnizoare de petrol pentru Germania a fost bombardată şi circulaţia întreruptă.
Acest tunel ar fi realizat o cale secundară de legătură între Bucureşti şi Sinaia”, a spus arhitectul Dan Niţescu, potrivit adevarul.ro.
Cu toate acestea, finalul celui de-al Doilea Război Mondial a însemnat și oprirea definitivă a lucrărilor. Pe partea dâmbovițeană a tunelului, au fost finalizați doar 480 de metri, dintre care numai 100 au fost betonați.
Închiderea și betonarea intrării în tunel au dat naștere la numeroase legende locale. Una dintre cele mai persistente legende susține că în interiorul tunelului ar fi îngropate o locomotivă și rămășițele a o sută de oameni.
Citește și: Unde se afla Kogaion, muntele sacru al dacilor? De ce era atât de important?
Conform unorspeculații, autoritățile ar fi invocat motive de siguranță națională pentru a justifica închiderea tunelului, temându-se că tehnologia germană avansată ar putea ajunge în mâinile rușilor.
O altă legendă susține că, în 1985, două echipe de la securitate au detonat intrarea pentru a ascunde atrocitățile comise de nemți, care ar fi executat 100 de localnici ce lucrau la tunel.
