Povestea lui Traian Vuia, considerat pionierul aviaței românești, a fost una plină de suișuri și coborâșuri. Drumul său către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu şi-a permis constucţia primului aparat de zbor.
Traian Vuia suferă pentru un vis
În ciuda tuturor problemelor, la 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decât aerul.
Traian s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic din actualul judeţ Timiş. Era fiu de preot. Cu o minte strălucită, viitorul prim aviator nu a avut destul bani pentru a urma decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta.
Citește și: Calvarul lui Blaga. Ia morfină, are halucinații, își prezice sfârșitul. Este interzis și după moarte
Schimbarea de ”traseu” nu l-a făcut însă să renunțe la visul său. După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, din cauza lipsei de bani, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi va practica în birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.
Tânărul reuşeşte însă cu ușurință în domeniul ştiinţelor juridice. La 6 mai 1901, Traian Vuia îşi ia doctoratul în Ştiinţe Juridice cu teza: „Militarism şi industrialism, regimul de Status şi contractus”.
Eșecul de la Paris
Deși avocat, s-a retras la Lugoj unde a încercat să-şi construiască aparatul de zbor pe care l-a numit „aeroplan-automobil”. În acea perioadă a hotărăt că numai capitala Franţei i-ar putea oferi o soluţie. Pe atunci Paris era centrul pioneriatului în aviaţie, Vuia vede o şansă de finanţare şi decide să plece în iulie 1902.
Vuia spera că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanţeze proiectul, mai ales printre pasionaţii de aerostate, însă s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o maşină zburătoare cu o densitate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura.
Citește și: Prima iubire a lui Camil Petrescu moare la 29 ani. Ultima, cu 36 ani mai tânără, îl chinuie cumplit
Vuia continuă să-şi promoveze proiectul şi-l trimite Academiei de Ştiinţe de la Paris pe 16 februarie 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât şi procedura de decolare.
Academia îi respinge proiectul cu motivaţia că ar fi prea utopic, cu menţiunea că: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis”.
Invenţia primului aparat de zbor autopropulsat, contestată
Doctorul în Ştiinţe Juridice are de gând să-i ignore şi pe aceştia şi se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 şi publicat pe 16 octombrie 1903. Invenţia brevetată se numeşte „aeroplan automobil”.
În februarie 1905, întreaga parte mecanică a prototipului este terminată, iar după montarea motorului, aparatul este finalizat în decembrie 1905, ia numele de „Vuia I”, sau „Liliacul”, aluzie la forma maşinii zburătoare.
Maşina avea o greutate totală de 250 kg, o suprafață de susținere de 14 m² și un motor de 20 CP, iar la primele teste, desfăşurate la finalul anului 1905, aparatul va fi folosit ca un automobil, cu aripile demontate, pentru ca autorul să deprindă abilităţi practioce în manevrarea lui.
Aparatul era un monoplan – trebuie spus că aproape toate încercarile în acea vreme se faceau cu avioane biplane, Louis Blériot (1872-1937) urmînd exemplul lui Vuia, un an mai tîrziu – , avea aripile repliabile, asemănătoare unui evantai, fiind purtate pe un cvadriciclu cu roţi pneumatice, care avea rol de tren de decolare şi aterizare. Întreaga construcţie era metalică din tuburi de oţel, îmbinate prin manşoane, iar aripa era din pânză de in impregnată. O altă noutate a acestui aeroplan era reprezentată de utilizarea unei singure elice, spre deosebire de celelalte aparate contemporane, care foloseau două elice contrarotative. Aeroplanul nu avea însă nici profundor, nici ampenaj stabilizator.
Citește și: Eugen Ionesco i-a cerut demisia lui Ceaușescu și a avut parte de un coșmar: „Venise la ușa mea”
Pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă Paris, aeroplanul automobil „Vuia I” a zburat pentru prima dată. După o acceleraţie pe o distanţă de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, unde a zburat pe o distanţă de 12 m, după care elicele s-au oprit şi avionul a aterizat.
Acceptarea aparatului „Vuia I” ca fiind primul aeroplan care a zburat autopropulsat a fost de multe ori negată de comunitatea internaţională, chiar şi astăzi subiectul continuă să fie unul foarte controversat.
Lucrurile par să fi fost prevăzute de Vuia, iar inteligenţa şi înţelepciunea geniului au clarificat lucrurile.
„Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există”, spunea românul care a revoluţionat lumea.
În anul 1917, Traian Vuia inventa torpila aeriană
În timpul primului război mondial, Traian Vuia a lucrat pentru armata franceză, în cadrul Serviciului de invenţii, contribuind la perfecţionarea aviaţiei militare aliate. A redactat mai multe manifeste destinate soldaţilor de naţionalitate română, cehă, slovacă, sârbă etc. din rândul armatei austro-ungare.
Traian Vuia a avut şi o importantă activitate politică, la 7 aprilie 1918, sub președinția lui, s-a înființat, la Paris, „Comitetul național al românilor din Transilvania și Bucovina”, care a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și Unirea cu România. În cadrul aceluiaşi Comitet, a organizat la Paris aniversarea a 70 de ani de la revoluția din 1848.
Citește și: Slavici construiește un complex balnear, dar ajunge să își vândă tot din casă. Cade bolnav la pat
Vuia a fost delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris. La 4 august 1919, Traian Vuia a fost inițiat în loja masonică pariziană „Ernest Renan”, împreună cu Alexandru Vaida-Voievod și cu ceilalți membri ai delegației române participanți la Conferința de Pace de la Paris.
După evenimentul excepţional al primului său zbor, Vuia va continua şi pentru restul vieţii să cerceteze în domeniile în care a fost pasionat, el brevetând, spre exemplu, în colaborare cu Marcel Yvonneau, două elicoptere, în anii 1918 şi 1922.
Cele două aparate, aveau mai multe rotoare de sustentaţie, cu axe separate, primul model era acţionat prin forţa musculară, iar cel de-al doilea era dotat cu un motor Anzzani, de 16 CP, cântărind în total 190 kg. Ambele elicoptere au fost experimentate la Juvissy, nu de către Vuia, şi s-au ridicat de la sol.
Înmormântat singur, fără familie
Pe 3 septembrie 1950, Traian Vuia se stinge din viață la București. Prinsese în țară ultimii ani. A fost înmormântat fără familie. La vremea aceea, lui Petru Groza nu-i vine să creadă că nu are pe nimeni și pleacă în satul natal al lui Vuia.
„S-a oprit lângă o fântână și a întrebat un localnic despre Traian Vuia și despre rubedeniile lui”, povestea o femeia din sat.
Citește și: Povestea românului care spăla vase, dar a ajuns să câștige Oscarul. S-a iubit cu Marilyn Monroe
”S-a zis că a făcut scandal mare la București pentru că cei de acolo nu s-au îngrijit ca vestea să ajungă cum trebuie acasă la el”, a mai spus femeia.
Apoi, alt primar cu mult timp liber s-a gândit să-l dezhumeze și să-l mute în localitatea de obârșie. Radu Homescu, fost diplomat și om de știință, s-a opus vehement.
”Dacă ar fi dorit asta, cerea prin testament. Credeți că în relații atât de apropiate cu prim-ministrul de la vremea respectivă nu ar fi cerut să fie înmormântat acolo. Era bolnav, dar rațional și limpede, în depline facultăți mintale”, mai spune Homescu.
