Regizor, scenarist, producător de film și pictor, Jean Negulesco este singurul român deţinător al unei stele pe aleea „Walk of Fame“ și ale cărui filme au primit patru Oscaruri. Ca să își poată plăti studiile la Paris – loc unde s-a împrietenit cu Constantin Brâncuși –, olteanul a spălat vase și a fost dansator.
Povestea românului care spăla vase, dar a ajuns să câștige Oscarul
Ajuns la Hollywood datorită soției americane, el a realizat peste 60 de pelicule de succes, avându-i ca protagonişti, printre alţii, pe Marilyn Monroe, Cary Grant, Greta Garbo, Sophia Loren, Fred Astaire, Lauren Bacall şi Joan Crawford. De asemenea, primul film „Titanic“ cu sunet, din 1953, îi poartă semnătura.
Citește și: Povestea românului care făcea rachiu de prune pentru Al Capone. În România a fost ales primar 14 ani
Deși este considerat unul dintre cei mai de succes regizori din Hollywoodul anilor ’40-’50, Jean Negulesco (1900-1993) continuă să fie aproape total necunoscut în România.
Născut odată cu secolul trecut, în familia înstăritului negustor craiovean Gheorghiţă Negulescu, viitorul mare regizor a părăsit România încă de la vârsta de 20 de ani, iniţial pentru a urma studii de economie şi administraţie, după ce activase, în anii Primului Război Mondial, ca voluntar al Crucii Roşii, în calitate de membru al Ligii Naţionale a Cercetaşilor.
La Iași, unde s-a aflat un timp, în perioada interbelică, tânărul Ion Negulescu a ascultat într-o seară un recital susținut de George Enescu pentru cei înrolați.
I-a schițat atunci portretul pe care compozitorul l-a cumpărat ulterior, Enescu fiind atât de încântat încât i-a oferit o sumă importantă, echivalentul a trei cai bunicei.
Reîntors împreună cu familia la Craiova, Gheorghiţă Negulescu decide să-i amenajeze fiului său un mic atelier de pictură în proximitatea casei părintești, punându-i însă condiția să nu neglijeze nici învățătura.
În toamna lui 1919, Ion Negulescu primește o bursă de studiu la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, spre supărarea tatălui, care dorea să-l pregătească pentru a prelua afacerile familiei.
Negustorul a decis să-și trimită fiul la Paris, pentru a deveni student la științe economice, însă tânărul Ion s-a înscris în schimb la Școala de arte „Académie Julian“, determinându-l pe tată să nu-i mai trimită consistenta alocaţie lunară, convins că în acest fel îl va face să renunțe la visurile artistice.
Citește și: Povestea lui Sergiu Celibidache, geniul care a mâncat buruieni din cauza sărăciei. A uimit lumea
Nu a reușit, fiindcă Ion a început să facă tot felul de munci pentru a se întreține, inclusiv spălatul vaselor în restaurantul „Chartier“ de pe Boul’Mich.
A fost perioada când a avut șansa să-l cunoască pe sculptorul Constantin Brâncuși și să descopere artiști precum Pablo Picasso, Tristan Tzara şi René Clair, cel care tocmai debutase ca actor în filmul „Le Lys de la vie“ („Crinul vieţii“), o ecranizare a unui basm scris de Regina Maria a României. Din acest film se mai păstrează, în arhiva franceză, câteva sute de metri.
La Brâncuși acasă: „Friptură cu varză acră, castraveţi şi şampanie“
În cartea sa de memorii, „Drum printre stele“, Jean Negulesco a evocat anii de prietenie cu marele artist român:
„Constantin Brâncuşi era un înţelept frumos, cu un chip de zeu încadrat de o barbă cenuşie, îngălbenită de tutun, cu ochi albaştri, mici şi scânteietori. Folosea un limbaj plin de culoare. Te aflai în prezenţa unui ţăran român isteţ. Atelierul său din Impasse Ronsin dădea direct într-o curte nepietruită, cu vederea spre alte ateliere îngrămădite. O uşă veche îl proteja de lumea din afară. Brâncuşi era originar din aceeaşi regiune a României ca şi mine, el din Târgu-Jiu, spre nord, eu din Craiova, spre centru. Era cea mai bună carte de vizită pe care i-o puteam prezenta. (...) M-a poftit la prânz şi a servit vestita sa friptură pregătită într-un cuptor imaginat de el însuşi, cu varză acră, castraveţi şi şampanie. Mi-a vorbit de sosirea sa la Paris, la 28 de ani, după absolvirea şcolilor de artă din Bucureşti şi München, călătorind o bună bucată de drum pe jos.”
S-a căsătorit cu o americancă bogată
S-a căsătorit cu o americancă bogată şi divorţată din Chicago, Winifred Hayers Havlicek, care i-a oferit, ca dar de nuntă, o expoziţie în celebra galerie pariziană „Campagne Première“. Soţii Negulescu s-au stabilit apoi peste Ocean, la New York şi ulterior la Washington.
A intervenit însă divorţul, iar Ion a ajuns pe ţărmul Oceanului Pacific, în California. Acolo, succesul nu s-a lăsat aşteptat. După ce marea Greta Garbo a acceptat să-i pozeze, între cei doi înfiripându-se şi o mică idilă, Negulescu hotărăşte să renunţe la pictură şi să se dedice filmului.
Cei 19.000 de dolari câştigaţi din vânzarea ultimei expoziţii personale îi pune la bătaie pentru debutul în cinema ca regizor şi producător independent, cu un film de autor, „Three and a Day“: o zi din viața a trei oameni – un pictor, o balerină și un fermier, care erau, în ordine, Misha Auer, Katya Sergava, John Rox.
A ieşit atât de slab încât nu a putut fi lansat niciodată. Totuşi, această păţanie i-a deschis porţile studiourilor. A lucrat în diferite echipe de filmare, ca asistent de regie – din acel moment a semnat doar Jean Negulesco –, până când, după ani de muncă, a reușit să ajungă regizor.
12 nominalizări dintr-un foc
După ce şi-a încheiat conturile cu Paramount, a ajuns la Warner Bros, acolo unde a debutat ca regizor de lungmetraj. Deşi propusese un remake după „Maltese Falcon“ („Şoimul maltez“), i se oferă un alt scenariu, „Singapore Woman“, un film din 1941 cu Brenda Marshall, David Bruce şi Virginia Field. Tot la Warner Bros va realiza, în 1944, alte două mari filme ale sale: „The Mask of Dimitrios“ și „The Conspirators“, primul cu Sydney Greenstreet, Zachary Scott, Faye Emerson, Peter Lorre, George Tobias, Victor Francen, al doilea cu Hedy Lamarr, Paul Henreid și, din nou, Sydney Greenstreet, Peter Lorre, Victor Francen, potrivit Agerpres.
Citește și: Cel mai popular actor român se va însura de 9 ori după vârsta de 50 ani. A fost rivalul lui Birlic
În 1948 au fost realizate două dintre cele mai importante filme ale lui Jean Negulesco: „Johnny Belinda“ – cu Jane Wyman, Lew Ayress, Charles Bickford, Agnes Moorehead, care a adunat 12 nominalizări la premiile Oscar, inclusiv pentru regie, iar Jane Wyman a şi câştigat statueta – și „Road House“, cu Ida Lupino, Cornel Wilde, Celeste Holm, Richard Widmark.
S-a iubit cu Marilyn Monroe
Însă probabil cel mai cunoscut dintre filmele lui este comedia romantică „How to Marry a Millionaire“, realizat la 20th Century Fox şi apărut în 1953, cu Betty Grable, Marilyn Monroe, Lauren Bacall, William Powell, David Wayne, Rory Calhoun şi Cameron Mitchell în rolurile principale.
Premiera filmului, care a reprezentat un succes comercial de proporţii, a coincis şi cu debutul formidabilei campanii publicitare care a transformat-o ulterior pe Marilyn Monroe în sex-simbolul Statelor Unite ale Americii, potrivit adevărul.ro.
„Marilyn Monroe este visul împlinit al oricărui bărbat din lumea largă. Este femeia cu care visezi și trebuie să-ți înșeli nevasta. Mort să fii, să nu te înnebunească!“ este complimentul pe care îl făcea Jean Negulesco, într-o declarație de presă, actriței sale preferate.
Marilyn i-a fost recomandată lui Negulesco de către bunul său prieten de la revista „Life“, John Florea, iar pe perioada filmărilor Jean și diva blondă ar fi avut şi o idilă amoroasă.
Meritele regizorului Jean Negulescu au fost recunoscute, între altele, prin organizarea de retrospective în multe oraşe ale lumii, precum Paris, New York, Tokio, Madrid.
Citește și: Regizorul filmului Liceenii a vrut să-l distribuie și pe Florin Piersic. Cine l-a înlăturat pe actor
De asemenea, guvernul Franţei i-a acordat titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor. După 1990, Jean Negulescu a devenit membru de onoare al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), iar în 1992 a devenit membru de onoare al Academiei Române.
De asemenea, o stradă din municipiul Craiova poartă numele celebrului regizor.
Jean Negulescu a murit la 18 iulie 1993 la Marbella, în Spania.
