Tezaurul de la Pietroasa se află printre multele valori de patrimoniu care mai pot fi admirate în cadrul expoziției permanente Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie din București. Dar ce mai poți vedea pentru 20 lei, prețul unui bilet întreg?
Tezaurul de la Pietroasa, vedeta expoziției din Muzeul Național de Istorie. Ce poți vedea cu 20 lei?
După furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice din Muzeul Drents din Olanda, cu șanse tot mai mici de a fi recuperate, parcă ar trebui să fim mai atenți la valorile de patrimoniu încă existente în muzeele României.
Firește, „capul de afiș” este tot Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din Capitală, chiar dacă spațiile expoziționale s-au redus semnificativ în ultimele două deenii, de când se tot așteaptă restaurarea și consolidarea clădirii construită între anii 1894 și 1899 și care a fost, inițial, Palatul Poștelor.
Citește și: Cum s-a furat Tezaurul de la Pietroasa? Metoda hoțului, demnă de Tom Cruise în „Misiune imposibilă”
MNIR găzduiește o colecție de peste 690.000 de obiecte, care ilustrează istoria României de la cele mai vechi timpuri până în prezent, dar, de prea multă vreme, cea mai mare a acestora stau depozitate în subsolul instituției, în absența unor spații adecvate de expunere ori de depozitare.
Chiar și în aceste condiții, MNIR n-a fost închis niciodată, așa cum s-a mai zvonit, el având, însă, o activitate mai restrânsă. Oricum, vizitatorii încă pot admira obiecte excepționale de patrimoniu, în original, printre care și vestitul Tezaur de la Pietroasa.
Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, în frunte cu coiful făcut din aur - Foto: mnir.ro
Cunoscută şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur”, comoara a fost descoperită întâmplător, în martie-aprilie 1837, în județul Buzău de azi, de doi ţărani, în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa.
Datată din secolul al IV-lea d. Hr, celebra comoară de origine vizigotă sau ostrogotă a fost și ea furată, în noiembrie 1875, de către un hoț inventiv, Dimitrie Pantazescu.
Tezaurul de la Pietroasa, furat în 1875
El a subtilizat-o într-o manieră demnă de Tom Cruise în „Misiune imposibilă” din Muzeul de Antichități - așa cum se numea Muzeul Național, pe atunci - ce avea sediul în Palatul Universității.
Citește și: Câte coifuri dacice s-au descoperit în România? Doar două se mai află în țară. Unde sunt celelalte?
De-a lungul timpului, tezaurul a fost lovit cu toporul, pentru a fi transportat mai ușor, aruncat pe fereastră în timpul unui incendiu și a zăcut patru decenii și la Moscova, alături de celelalte valori imense din Tezaurul României care au fost trimise în Rusia în timpul Primului Război Mondial.
Din fericire, el a fost returnat integral României de către URSS, în 1956, într-un rar moment de bunăvoință al Kremlinului în problema restituirii tezaurului românesc.
La ora actuală, din cele 22 de piese inițiale care-l compuneau, au rezistat până la noi doar 12, în greutate totală de aproape 19 kilograme. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur, celelalte şapte piese fiind împodobite şi cu pietre preţioase: un colan, patru fibule şi două vase poligonale.
Dar chiar și-așa este o comoară neprețuită, măiastru executată, care merită să fie admirată „pe viu”, în original.
În afară de Tezaurul de Pietroasa, în cele 40 de vitrine ale expoziţiei permanente Tezaur Istoric, mai pot fi admirate și multe alte obiecte de cult, bijuterii, obiecte religioase şi tezaure care ilustrează istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană.
Coroana Reginei Maria a României - Foto: mnir.ro
Dintre acestea enumerăm: tezaurul de la Agighiol, rhytonul de la Poroina Mare, Tezaurul de la Craiova, tezaurul de la Peretu, brăţările dacice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia, mai puțin cele 3 furate din Muzeul Drents din Olanda și tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, conform mnir.ro.
În plus, se remarcă și: tezaurul de la Moigrad, tezaurul de la Turnu Măgurele, diademele de la Galeşu, tezaurul de la Perşinari, tezaurul de la Ostrovul Mare, tezaurul de la Sacoşul Mare, tezaurul de la Hinova, tezaurul de la Stânceşti sau diadema princiară din aur de la Buneşti-Avereşti și multe altele.
De asemenea, lor li se adaugă, printre altele: Evanghelia Greco-Română tipărită la București de Antim Ivireanu, în 1693, ferecată în aur de domnitorul Constantin Brâncoveanu în atelierul meșterului sibian Sebastian Hann, obiecte şi bijuterii ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar şi ale Casei Regale a României.
Astfel, pot fi admirate coroana regilor Carol I şi Ferdinand I, coroanele reginelor Elisabeta şi Maria, sceptrul Regelui Ferdinand I saubuzduganul Regelui Carol al II-lea, ca să le enumerăm doar pe cele mai relevante.
Citește și: Cum era să pierdem și Coiful din Agighiol, „fratele” celui furat? Era într-un muzeu din Los Angeles
Toate aceste minunății pot fi văzute în cadrul programului de vizitare a muzeului: miercuri - duminică, între orele 9.00 - 17.00, lunea și marțea fiind închis.
Tarife acces muzeu:
- Adulți – 20 lei/persoană;
- Pensionari – 10 lei/persoană;
- Elevi, studenți, persoane adulte cu handicap mediu sau ușor, posesori card „Euro 26” – 5 lei/persoană.
Pentru a beneficia de reducerea aplicată biletelor de vizitare, seniorii sunt rugați să prezinte un act de identitate (CI, pașaport, permis de conducere, etc.) în care să fie menționat CNP-ul, iar studenții o legitimație actuală care să ateste calitatea de cursant al unei universități.
De asemenea, persoanele cu dizabilități aflate în scaun cu rotile sunt rugate să anunțe vizita la muzeu, chiar dacă nu solicită ghidaj de specialitate, cu cel puțin 48 de ore înainte de a o efectua.
Mai multe detalii găsiți AICI.
