Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor. De ce a ales incinerarea?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 19.09.2024 - 09:58
Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor - Foto: Studiourile Buftea
Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor - Foto: Studiourile Buftea
Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor
Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor
Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor
Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor

Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor. A fost o figură aparte a teatrului și cinematografiei noastre, care a făcut ultima „glumă” într-o zi de 19 septembrie a anului 1996.

SHARE

Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor. Marele artist Ştefan Mihăilescu-Brăila, de la a cărui moarte se împlinesc 28 de ani, la 19 septembrie, va rămâne viu în memoria publicului mai ales prin rolul intepretat în filmul care i-a luminat cel mai mult cariera, „Secretul lui Bachus”.

Nea Bachus al filmului românesc a vrut să fugă în America să devină actor. De ce a ales incinerarea?

Ştefan Mihăilescu-Brăila s-a născut pe 3 februarie 1925, firește, în Brăila, fiind un copil „din flori”. Mama sa, infirmieră, l-a adus pe lume la 19 ani, ca rod al relației cu inginerul Ștefan Mihăilescu, un bărbat „puțin” căsătorit.

N-a avut o copilărie fericită, mai ales din cauză că mama - singura care l-a crescut - se purta îngrozitor cu el, de parcă l-ar fi pedepsit mereu că trăiește, iar el n-a putut s-o ierte pentru relația imorală din care apăruse.

În plus, unchiul său îi spunea mereu că e foarte urât și îl bătea cu lingura în cap. Dar s-a îndrăgostit de lumea magică a filmului și a teatrului, refugiul ieftin al multor copii săraci în acea vreme.

Citește și: Drama actorului obligat să reînvețe să meargă și să citească după un atac cerebral. A murit sărac

La 14 ani îi intrase în cap să meargă în America să se facă artist, căci văzuse multe filme la cinema. Se întâmpla în 1939; însă prietenul cu care se îmbarcase clandestin pe vapor lăsase acasă un bilet de adio, aşa că părinţii acestuia i-au găsit. 

Peste ani, gândindu-se la ce ar fi putut deveni peste Ocean, îi plăcea să spună: „Măi, eu eram mai bun decât Edward G. Robinson, Lino Ventura şi Louis de Funès la un loc”.

De la 16 ani a lucrat ca muncitor în port, salahor, apoi funcţionar. A absolvit în 1947 Conservatorul de muzică şi artă dramatică „George Cavadia” din orașul natal şi s-a angajat la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila. Pe scena acestuia a ebutat în 1949, rămânând acolo până în 1954..

Interesant este faptul că în acel teatru erau doi actori cu acelaşi nume - Ştefan Mihăilescu - şi, pentru că pe bunica lui o chema şi Brăila, şi-a luat şi acest nume, pentru a nu fi confundat.

În 1956 ajunge la Teatrul din Baia Mare, iar din 1957 devine prin concurs, actor la Teatrul Giuleşti din Bucureşti, care se numea pe atunci Teatrul Muncitoresc.

Alături de Ștefan Bănică, în rol de șef de bandă de gangsteri, în „Nea Mărin miliardar” - Foto: Studiourile Buftea

„La începutul carierei îmi plăcea să improvizez fără limite, mai ales în comedii, mă dedam la clovnerii. Şi într-o zi nu ştiu ce s-a întâmplat: poate observaţia unui coleg, poate a unui regizor, poate a unui spectator, nu ştiu ce m-a făcut să am revelaţia jocului curat. A inutilităţii improvizării rolului”, mărturisea marele actor, citat de ziarulmetropolis.ro.

Însă, pentru toți românii, actorul cu nas mare, ochi vii și zâmbet ce putea fi când blând și afectuos, când sarcastic și răutăcios, a rămas „nea Bachus”, personajul cu care s-a identificat genial în filmul „Secretul lui Bachus” din 1984. 

„Fără poezie, viața e pustiu”, spunea Ștefan Mihăilescu-Brăila alias „Bachus”, în pelicula care i-a oferit, fără îndoială, șansa de a juca rolul vieții sale. 

Sigur, a apărut în zeci de piese de teatru și alte multe producții cinematografice, printre care și „Nea Mărin miliardar”, în care l-a interpretat pe Doe, unul dintre șefii bandei de gangsteri ce o furaseră pe fiica miliardarului Marlon Juvett, jucat de Amza Pellea.

Dar talentul său parcă n-a fost niciodată atât de bine luminat ca în „Secretul lui Bachus”, unde și-a pus amprenta întregului său potențial artistic.

Citește și: Uitat de public, actorul care a distrat România cere să fie incinerat. Să nu rămână nimic după mine

Paradoxal, cel care a făcut generații de români să râdă, la cinematograf ori în emisiunile tv, nu se simțea deloc, în sinea sa, un actor de comedie.

„Totdeauna m-am considerat un tragedian. Mie mi-au plăcut dramele, mai ales cele de mare profunzime psihologică”, mărturisea Mihăilescu-Brăila, potrivit sursei citate.

Împreună cu neuitatul Amza Pellea și „fiica” acestuia din „Nea Mărin miliardar”, aproape de scenele finale ale filmului - Foto: Studiourile Buftea

A fost căsătorit timp de aproape jumătate de secol (1950-1996) cu actriţa la teatrul de păpuşi din Brăila, Georgeta Rahtopol – pe care a cucerit-o pe când se afla la radio şi recita versurile lui Eminescu –  cei doi având un fiu, pe Florin Mihăilescu-Brăila.

Despre soţul său, Georgeta Rahtopol spunea: „Aveam 8 cereri în căsătorie şi l-am ales pe el. Când m-a cerut în căsătorie mi-a spus: să nu cumva să ai zestre. Asta mi-a stârnit interesul. Eram o mireasă fără zestre, deşi aparenţele erau altele.

Mama mea era croitoreasă, îmi făcea rochii apretate şi cochete. Au urmat 46 de ani de căsnicie. Avea respect pentru familie. Era copil din flori şi voia să avem 11 copii… I-a plăcut să am tot, să nu-mi lipsească nimic. Nu făcea niciun rol fără să stăm de vorbă, fără să lucrăm împreună”.

A ieşit la pensie destul de grăbit, în anul 1985, la doar 60 de ani, dar imediat după Revoluţie, în anul 1991, actorul a făcut trei atacuri cerebral, pierzându-și memoria și fiind obligat apoi să ia viața de la zero, să reînvețe alfabetul, mersul, cititul....totul.

Când n-a mai putut învăţa nici un text, iar boala se agravase, după ce memoria l-a lăsat i-a spus actorului Constantin Cojocaru: „Ţâcă, m-a pedepsit Dumnezeu că am părăsit teatrul. M-a pedepsit că am fost lacom şi am ieşit la pensie. M-a pedepsit şi mi-a luat cuvântul”.

Despre brusca transformare a actorului care era un titan al reținerii textelor avea să-și amintească și regretatul Marin Moraru.

Citește și: De ce l-a omis Dem Rădulescu pe unul dintre frați, în biografia sa? A învățat germana în gară

„Ştefan Mihăilescu Brăila ştia mii de bancuri, ştia texte că nimeni altul. Într-o secundă nu a mai ştiut nimic, nici cum îl cheamă, nici unde stă.

Brusc, după o repetiţie s-a întâmplat totul! De ce? Ce s-a întâmplat? Numai Dumnezeu ştie”, rememora, la o emisiune TV, Marin Moraru, conform antena3.ro.

Pe 19 septembrie 1996, Ștefan Mihăilescu Brăila se stingea la doar 71 de ani, uitat de public și de colegi.

Soția actorului a povestit că înainte de a muri, Mihăilescu Brăilescu s-a supărat când a văzut că nu vine nimeni să-l vadă şi a decis să fie incinerat, pentru ca în urma lui să nu rămână nimic. 

„Nea Bachus” a fost incinerat, conform dorinței sale și condus pe ultimul drum de doar 10 persoane. Dar milioane de români îl vor ține minte așa cum a fost pe marele ecran, un actor cu har, plin de „chestii, socoteli”.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te