Newsweek România a stat de vorbă cu Alexandru Tudose înainte de a porni în expediția curajoasă prin care speră să strângă cât mai multe donații
Newsweek România: Ți-ai propus să urci pe vârful Lobuche East din Himalaya, care are 6.119 m. De ce ai decis să pleci în această expediție?
Alexandru Tudose: Am avut prima expediție anul trecut pe Kilimanjaro. Pe tipul care e liderul expediției îl știu din niște boot-campuri, el e trainer. Sunt și eu trainer și facilitator pe taberele acestea.
Mă rog, noi ne-am înțeles super bine de vreo câțiva ani și la un moment dat, prin 2017, l-am întrebat cum merge cu expedițiile, că știam că merge pe Kili în fiecare an, acum a întrerupt seria. Dar l-am întrebat cam cum e și după vreo două săptămâni mi-a trimis un proiect și mi-a zis că, preludiul ăsta e, hai. Am zis ok, să mergem.
După ce mi-am făcut research, am văzut ce înseamnă la costuri și așa mai departe. Așa a început 7 zile de Kilimanjaro. După expediția de anul trecut care ne-a plăcut în mod special, am zis să încercăm și altceva, mai erau posibilități pe Everest, în Maroc, dar Sorin, tipul care se ocupa cu organizatul, a zis că nu mai are timp, ajunsese să fie plecat 263 de zile pe an, și a zis că nu mai are timp de nimic, nici de business, nici de altceva.
Anul ăsta a zis: „Merg cu voi că v-am promis, hai să mergem în Himalaya“, echipa fiind aproximativ la fel ca anul trecut.
După ce ne-am strâns, ne-am luat bilete de avion și toate cele, m-am întâlnit cu Lidia de la fundația „Copii în Dificultate“ (CID), pe care o știam de anul trecut, pentru că am alergat pentru ei la cursa de 10 km de la semimaraton, și am zis că trebuie să vedem cum facem ca să atragem și atenția, să strângem bani pentru cei mici, pentru că, per copil, costurile de finanțare sunt teribile, 8.000 de lei în fiecare lună, medicație și îngrijire, și sunt vreo 100 de copii în îngrijirea lor, acum.
De unde ai pasiunea asta pentru cățărat?
Când eram mic, mai mergeam cu tata pe munte, în perioada adolescenței nu m-a pasionat în mod deosebit, dar am început de vreo cinci ani în zona de sport, pe diverse paliere, dar nu de performanță și nici de expediții. Asta cu Kili a venit într-un moment în care trebuia. Mi-a plăcut tot procesul și de aia am decis să merg acum și pe Himalaya. Evident că pentru anul următor deja lucrez la altă expediție, dar e un fel de pofta vine mâncând. Am fost la escaladă acum vreo două luni și mi-a plăcut și am rămas, ca să fiu exact.
Cum e cu procesul de pregătire, ce trebuie să faci pentru o expediție?
Procesul e accesibil oricărui muritor. Pe Kilimanjaro, după ce ne-am dat jos de pe munte, ne-am întâlnit cu unul dintre ghizii care trebuia să meargă cu noi și ăsta ne-a zis că nu a putut merge pentru că a dus sus un tip în scaun cu rotile, care a mers pe roți cât a putut de mult și nu a fost ajutat decât pe părțile care nu puteau fi accesate altfel.
Dacă ești obișnuit să faci mișcare în mod uzual n-ai un stres. Alimentația e importantă pe partea de pregătire, adică am renunțat la carne cu vreo două săptămâni înainte de expediție, pentru că mănânci vegan, glucoză multă, orez, pentru că pe munte nivelul de oxigen e scăzut, la peste 4.000 de metri ești undeva la jumătate și îți iei oxigenul din mâncare, apă și respirație calculată, simplă, regulată. Trebuie să te obișnuiești cu efortul. Trebuie să vrei, te antrenezi, te obișnuiești, mergi, ajungi, you can do it.
Așadar, astfel a luat naștere Climb 4 Dreams.
Păi am zis să-i dăm un nume expediției, ca să existe punctul de referință. „Climb“ pentru că de data asta o să folosim și colțari și echipament de gheață. Mă feresc de escaladă pentru că este puțin mai laborioasă, noi o să fim în corzi, legați cu colțari cu tot, nu e ca și când ne cățărăm efectiv, dar nici nu poți altfel. Dacă ai alunecat și nu ești ancorat ești pa, nu te mai găsește nimeni în crevasele alea. Cât ești pe ghețar, ești mereu ancorat, avem chiar antrenamente specifice pe zona asta, tehnice, dar aia e ultima zi de pe Lobuche East, care e la 6.119. Până la prima bază mergi oricum pe picioruțele tale.
Cum decurge expediția, din momentul în care ajungeți acolo?
Avem două zile de aclimatizare, după care plecăm cu un măreț avion de vreo 14 locuri și aterizăm pe unul dintre cele mai periculoase aeroporturi, pentru că e foarte scurt. Ideea e că fiecare kilogram contează când vine vorba de echipament. Expediția durează cam 14 zile, adică din 16 cât suntem plecați, vreo 14 suntem pe munte, primele părți sunt de acces, pentru că nu îți dă nimeni vreo mașină, vreo chestie.
Mergi pe jos cu toată trupa după tine, cu început lejer, treptat, după care atingi și altitudini un pic mai mari și dormi în teahouse-uri. Mai treci pe lângă mănăstiri, diverse locuri, are și o valoare de cunoaștere, vizitare, cel puțin în zona mai plată. După care începe partea de urcuș, la peste
4.000 de metri.
Cum pot contribui oamenii cu donații la campania Climb4Dreams?
Avem un număr de sms, 8844, iar cei care vor să doneze trebuie să scrie textul „Zile“. Toți banii se duc direct la fundațiile CID, dar se pot face și donații direct. Pentru noi e important ca cei mici să fie ajutați.
____________________________________________________________
Newsweek România sprijină Climb 4 Dreams și este partener media.
Comentarii 0