Mama „eroinei de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu, a jucat în primul film dedicat fiicei. Moartea eroică a tinerei de doar 23 de ani, în focul marii bătălii de la Mărășești, din vara lui 1917, a creat un adevărat cult pentru ea. Iar una dintre formele prin care românii și-au arătat respectul față de sacrificiul său au fost filmele dedicate acesteia.
Mama „eroinei de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu, a jucat în primul film dedicat fiicei. Ce rol a avut?
Despre Cătălina Vasile Toderoiu, rămasă în istorie ca Ecaterina Teodoriu, după ce o invățătoare i-a trecut greșit numele în catalog, s-a scris mult, ea fiind considerată una dintre eroinele neamului românesc.
Născută la 14 ianuarie 1894, în Târgu Jiu, ea și-a găsit sfârșitul în seara de 22 august (stil vechi) 1917, fiind împușcată în inimă pe când se afla în fruntea plutonului pe care-l comanda și care se angajase într-o luptă cu forțele germane pe Dealul Secului, în zona localităţii Muncelu din Vrancea.
Dacă ne luăm, însă, după calendarul gregorian, adică cel pe stil nou, cum i se spune, atunci data morții eroinei devine 4 septembrie 1917, astfel că putem considera că se împlinesc 107 ani de la dramatica sa dispariție.
Citește și: Cum o chema pe Ecaterina Teodoroiu, de fapt? Cine i-a schimbat numele „eroinei de la Jiu”?
Iar când e vorba de filme dedicate celei supranumite „eroina de la Jiu”, primul și, de fapt, singurul are ne vine în minte este cel realizat în 1978, „Ecaterina Teodoroiu”, regizat de Dinu Cocea, cu regretata Stela Furcovici în rolul eroinei.
Marietta Rareș, prima interpretă a Ecaterinei Teodoroiu - Foto: arhiva
Însă, istoria filmului românesc consemnează alte două producții reaizate cu multă vreme înaintea ceui din 1978. E drept, unul este scurt și mai degrabă documentar, abia al doilea fiind artistic, în înțelesul adevărat al cuvântului.
Primul dintre ele s-a numit, firește, „Ecaterina Teodoroiu” și a fost realizat în aprilie 1921 la Brașov, de către Nicolae Barbelian.
Citește și: Recunoașteți personajul? Sfârșitul cumplit al actriței care a fost Ecaterina Teodoroiu. Avea 46 ani
Acesta a alcătuit un montaj de scene filmate de el - în care rolul eroinei a fost intepretat de Marietta Rareș - și de secvențe de actualitati cinematografice realizate de Serviciul Cinematografic al Armatei Române, conform cinemagia.ro.
A fost prima încercare de evocare cinematografică a participării României în Primul Război Mondial, între 1916-1918, Marietta Rareș (1897-1994), cea care a întruchipat-o pe „eroina de la Jiu”în scenele filate de Barbelian, făcea parte din renumita trupă de teatru a soților Bulandra și era una dintre marile actrițe ale epocii.
Felicia Frunză, „Ecaterina Teodoroiu” în filmul din 1930 și Aristide Ștefănescu, interpretul lui Nicolae, fratele eroinei - Foto: dosaresecrete.ro
Cum a trăit 97 de ani, Marietta Rareș a apucat să joace și în producții cunoscute, realizate în timpul comunismului, precum: „În sat la noi” (1951), „Moara cu noroc” (1957), „Puterea și adevărul” (1972), „Cireșarii” (1972), „Revanșa” (1978), „Ștefan Luchian” (1981) și „La capătul liniei” (1983).
Cea de-a doua peliculă și, de fapt, primul film artistic de lung-metraj dedicat eroinei, a fost realizat aproape un deceniu mai târziu, în 1930, de o casă de producție românească, Soremar Film, și un tânăr artist, Ion Niculescu Brună (1902 – 1979) care avea să devină, mai târziu, directorul Teatrului „George Bacovia” din Bacău.
Pelicula a fost filmată în lunile august-septembrie 1930 în Bucureşti şi în judeţul Gorj, la Târgu-Jiu, Văideni şi Şoimăneşti, Brună fiind atât regizorul, cât și scenaristul acesteia.
Citește și: Cea mai tânără eroină a României a murit la 12 ani. Cine a fost „fetița din nuc”?
Rolul Ecaterinei Teodoroiu i-a fost încredințat, de această dată, actriței Felicia Frunză, alături de care au mai apărut Mielu Constantinescu (Mareş), Aristide Ştefănescu (Nicolae Teodoroiu) şi Ducy D’Alvern (Spioana),
În plus, producția conținea și o intrigă amoroasă inventată de Brună, Ecaterina și Spioana împărtășind aceeași dragoste pentru locotenentul Mareș
Afiș cu anunțul proiecției filmului „Ecaterina Teodoroiu”, realizat în 1930 - Foto: dosaresecrete.ro
Dar amănuntul absolut inedit și impresionant a fost faptul că rolul mamei eroinei a fost jucat chiar de vârstnica mamă reală a acesteia, Elena Toderoiu, care și-a interpretat, practic, propriul personaj.
Producţia lui Brună a inclus şi imagini reale, de arhivă, cu regina Maria vizitând spitalul în care era îngrijită eroina.
Citește și: Când a vrut Ungaria unirea cu România? De ce a eșuat inițiativa? Capcana din propunerea maghiarilor
Premiera de gală a avut loc pe 8 ianuarie 1931, la cinematograful Femina, în prezenţa întregii familii regale, a guvernului, a înalţilor demnitari şi a corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.
Apariția filmului a fost, în general, primită cu entuziasm şi elogii de presa vremii. Cronicarul E. A. Damian, care vizionase producția într-o proiecție anterioară lansării oficiale, în articolul „Am văzut „Ecaterina Teodoroiu”, apărut în revista Cinema din 1 decembrie 1930, ridica în slăvi măiestria artistică a filmului, neuitând să menționeze și aportul miilor de figuranți puși la dispoziție de Ministerul de Război.
Regretata Stela Furcovici, cea mai reușită „Ecaterina Teodoroiu”, în filmul din 1978 - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
„Rar s-a putut vedea un film românesc realizat cu atâta pricepere, cu atâta coeziune logică între scene. Meritul regisorului Brună este cu atât mai mare cu cât subiectul îmbrățișat era dintre cele mai dificile.
Înfățișarea pe ecran a eroinei noastre naționale era o partidă riscată, extrem de delicată, dar abilitatea regizorului a știut să ocolească toate piedicile și să-i asigure izbânda.
Secondat de operatorul Leo Schwedler, un tehnician cu adevărat excelent, Ion Brună a zugrăvit în tablouri pline de viață și realitate luptele de la Jiu și dureroasele scene din timpul războiului.
Sunt scene de bătălie, în văile Carpaților, demne de cei mai reputați realizatori străini. Mii și mii de soldați, figuranți benevoli, puși la dispoziție de Ministerul de Război, apar în scenele de masă ale filmului, cu adevărat grandioase și impunătoar”, scria Damian în articolul său, citat de dosaresecrete.ro.
Avea să mai treacă aproape o jumătate de secol până la filmul din 1978, în regia lui Dinu Cocea cu tânără necunoscută, pe atunci, Stela Furcovici, în rolul eroinei, intepretarea și înfățișarea acesteia rămânând cele de referință pentru imaginea pe care o avem astăzi despre Ecaterina Teodoroiu.
