A mânca miel de Paște este un lucru aproape subînțeles pentru foarte mulți români, exact ca practica sacrificării porcilor de Crăciun. Credincioși creștini sau nu,, pe mesele noastre aproape că nu lipsesc, mai ales de Înviere, bucate preparate din carne de miel. Totuși, de unde vine această tradiție care, cel puțin în Evanghelii, nu este pomenită?
De unde vine obiceiul de a mânca miel de Paște? România, prima la exportul de ovine în țările arabe
În România se sacrifică înainte de Paște milioane de miei. Carnea lor ajunge pe mesele oamenilor sub forma bucatelor deja tradicționale, de la friptură, la drob și cârnați sau de la stufat, la ciorbă.
Dar de unde vine acest sângeros obicei, similar cu cel al sacrificării porcilor de Crăciun? E bine știut că dacii erau mari crescători de ovine, dar consumul de carne de miel nu avea, în cazul lor, nici o legătură cu creștinismul și, cu atât mai puțin, cu sărbătoarea Învierii Domnului.
Totul pornește de la evrei și de la instrucțiunile date lor de Dumnezeu, cuprinse în Vechiul Testament.
Citește și: Cum e corect: Paște sau Paști? De ce Învierea Domnului este sărbătorită mereu într-o duminică?
Astfel, în „Ieșirea”, capitolul XII, evreilor li se spune ce să facă pentru ca primii lor născuți să rămână în viață, atunci când ultima dintre cele 10 plăgi îi va lovi pe egipteni, inclusiv familia Faraonului.
În România sunt sacrificați milioane de miei înainte de Paște - Foto: Pexels (imagine cu rol ilustrativ)
A mânca miel de Paște, influență din Vechiul Testament
Iată versetele respective:
„3. În ziua a zecea a lunii acesteia să-şi ia fiecare din capii de familie un miel; câte un miel de familie să luaţi fiecare.
4. Iar dacă vor fi puţini în familie, încât să nu fie deajuns ca să poată mânca mielul, să ia cu sine de la vecinul cel mai aproape de dânsul un număr de suflete: număraţi-vă la un miel atâţia cât pot să-l mănânce.
5. Mielul să vă fie de un an, parte bărbătească şi fără meteahnă, şi să luaţi sau un miel, sau un ied,
6. Să-l ţineţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia şi atunci toată adunarea obştii fiilor lui Israel să-l junghie către seară.
7. Să ia din sângele lui şi să ungă amândoi uşorii şi pragul cel de sus al uşii casei unde au să-l mănânce.
8. Şi să mănânce în noaptea aceea carnea lui friptă la foc; dar s-o mănânce cu azimă şi cu ierburi amare”, după cum consemnează bibliaortodoxa.ro.
Așa a apărut sărbătoarea de Pesah, Paștele evreiesc, ce celebrează acest eveniment și ieșirea lor, după sute de ani, din robia egipteană, sub conducerea lui Moise.
Apoi, Dumnezeul evreilor îi dă și lui Moise indicații despre sacrificarea mieilor, ca ofrandă adusă divinității, pe parcursul aceleiași cărți din Vechiul Testament.
Citește și: Obiceiuri pentru ziua de Paște. De ce trebuie să îmbraci haine noi și ce simbolizează ouăle roșii?
Tot în Vechiul Testament, mielul îl prefigurează pe însuși Iisus. Astfel, profetul Isaia, referindu-se la jertfa lui Hristos, anticipând jertfa viitoare a acestuia: „ca un Miel nevinovat spre junghiere s-a adus”, conform doxologia.ro.
Înainte de Paște se sacrifică milioane de miei, în România
Ulterior, în Noul Testament, în Evanghelia după Ioan, în episodul cu privire la botezul lui Iisus în Iordan de către Ioan Botezătorul, acesta din urmă îl numeşte „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29; 1, 36).
De asemenea, În Apocalipsa Sf. Ioan Teologul, Hristos înviat este prezentat sub imaginea unui miel înjunghiat, dar viu şi slăvit.
În creștinism, imaginea lui Iisus Hristos a fost asociată cu cea a unui miel sacrificat pentru mântuirea omenirii - Foto: arhiva
Toate aceste lucruri au dus la creștini la crearea unei imagini a lui Iisus de „miel sacrificat” întru mântuirea omenirii.
Și cum tradiția iudaică avea rezonanțe puternice în memoria primilor creștini - care erau, la rândul lor, tot evrei sau, în unele cazuri, romani, mai ales soldați - obiceiul sacrificătii ritualice a mielului de Paște a continuat și în creștinism.
În Țările Române, prezența evreilor datează de multe sute de an, probabil încă din perioada formării poporului român. Era vorba mai degrabă de evrei creștinați, dar care au adus cu ei și tradițiile pe care le aveau în legătură cu sărbătorile creștine.
În Evul Mediu, evreii sunt pomeniți în multe documente emise de domni. De exemplu, domnitorul Moldovei, Roman I Mușat (1391-1394), a emis un decret prin care acorda scutiri de la serviciul militar tinerilor evrei ce locuiau în orașul Roman, ctitorit de domn, în schimbul unui impozit.
Probabil că numărul acestora era destul de mare, de vreme ce s-a întocmit un hrisov domnesc în acest sens.
Dar, în sine, practica sacrificării și consumării cărnii de miel nu este consemnată de nicio Evanghelie și în nici o altă carte din cuprinsul Noului Testament.
Citește și: Când se va unifica data Paștelui la ortodocși și catolici? Răspunsul BOR la apelul Papei Francisc
Însă, ițele istoriilor și ale tradițiilor s-au amestecat de-a lungul secolelor și mileniilor, încât obiceiul a ajuns să fie considerat un element de tradiție creștină care nu mai este pus la îndoială de credincioși
În fapt, a devenit mai degrabă o tradiție gastronomică, la fel ca ouăle roșii, prilej însă pentru un adevărat masacru al mieilor în această perioadă.
Pe de altă parte,țara noastră este și o mare exportatoare de ovine, atât în Uniunea Europeană, cât, mai ales, în țările arabe.
„17% din consumul din UE este asigurat de către ovinele din România. Exportăm între cinci şi şase milioane de capete pe an. Suntem o forţă în sectorul ovin.
În ţările arabe, 90% din import se face din România”,declara în 2024 ministrul Agriculturii, Florin Barbu, conform agrointel.ro.
Și anul acesta, foarte probabil, vom asista la același ritual sângeros, dar care provine din străfundurile istoriei.
