De ce Ion Caramitru n-a vrut să mai joace în seria „Liceeniilor”? Considerat ca unul dintre marii interpreți din istorie ai lui Hamlet, din faimoasa piesă a lui William Shakespeare, marele actor și-a câștigat notorietate în rândul publicului larg mai ales pentru rolul profesorului de filosofie poreclit Socrate, din primele două filme din seria cu liceeni, celebră printre români spre finalul anilor '80.
De ce Ion Caramitru n-a vrut să mai joace în seria „Liceeniilor”? „Pentru mine e un mare mister”
Când destinul vrea să-ți joace farse, nu prea ai cum să te opui. Sigur, pentru publicul iubitor de teatru, de poezie, numele lui Ion Caramitru este asociat, în primul rând, cu marile roluri din piesele puse în scenă la Bulandra și Național sau cu recitara neasemuită a poeziilor lui Eminescu.
Dar pentru majoritatea largă a spectatorilor, Caramitru a însemnat mai ales două lucruri: profesorul Socrate din „Liceenii” (1986) și „Extemporal la dirigenție” (1988) - și, poate... poate, pentru rolul din „Ștefan Luchian” - precum și personajul care a anunțat fuga lui Ceaușescu, în 22 decembrie 1989, din Studioul 4 al TVR.
Și ar mai fi faimosul îndemn adresat, tot atunci, în focul evenimentelor, poetului Mircea Dinescu:„ Mircea, fă-te că lucrezi!”. Dar care n-a fost niciodată rostit în această formă care, în schimb, a „prins” în spațiul public.
Episodul a fost povestit, ulterior, chiar de Caramitru, care a spus și care au fost cuvintele sale, de fapt.
Citește și: Cel mai bogat actor român a lăsat în urmă o avere consistentă. Trei fii o vor împărți
„Acolo s-a întâmplat, ceea ce pe urmă a fost speculat de Vadim Tudor, scena în care eu aș fi spus: „Mircea, fă-te că lucrezi!“. Uitându-mă în jur și necunoscând pe nimeni decât pe Dinescu, l-am implorat să scrie ceva. El, la fel de surescitat, avea un carnet și a început să scrie ce-i ziceam.
Apoi, ni s-a spus că a venit curentul electric și că putem transmite. Dinescu și-a uitat carnetul, l-am luat eu și i-am spus: „Mircea, arată că lucrezi!“, ca să-l potolesc, adică să arate ce scrisese. De la „arată că lucrezi!“ la „fă-te că lucrezi!“ este o diferență mare, dar mi-am asumat că așa a intrat în folclor!”, a declarat actorul, într-un interviu pentru Newsweek, din 2019, pe care-l puteți citi AICI.
Cu Tamara Buciuceanu, rigida profesoară Isoscel, din filmele cu liceeni - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Biografic vorbind, Ion Caramitru s-a născut la 9 martie 1942, pe strada C.C. Arion din zona Gării de Nord, într-o familie de aromâni,
Mama sa era născută lângă Salonic, într-un sat numit Gramatica, iar tatăl în partea albaneză a oraşului Korcea, de religie creştin-ortodoxă.
A copilărit în sânul acestei familii care a „născut” numeroşi cântăreţi cunoscuţi pe scena muzicală a ţării. Mai târziu, în 1948, familia s-a mutat lângă Parcul Carol, dar atunci au început și hărțuirile Securității, tatăl său făcând, în total, 9 ani de pușcărie.
Caramitru a rememorat episodul primei arestări a părintelui său, din vara anului 1949, pe când el era doar un copil de 7 ani, lucru ce l-a salvat de o posibilă reținere din partea securiștilor.
Citește și: Grigore Vasiliu Birlic era dependent de pariuri. Ce sume pierdea marele actor de comedie?
„Cea mai vie amintire e chiar dinainte de a intra în şcoală, prima mea întâlnire cu Securitatea, în vara lui '49. Pe la unu-două noaptea, când toată casa dormea, au sărit uşile din ţâţâni şi au intrat 20 de persoane, cu scandal, cu arme...
Pe părinţii mei i‑au scos din pat trăgându-i de păr, pe soră-mea, care e mai mare decât mine cu nouă ani şi pe mine, care eram acolo... Aveam vreo 7 ani şi vreo câteva luni...
S-a făcut o percheziţie, au întors casa cu fundu-n sus, a durat ore bune... Şi când au plecat, au plecat şi cu mama, şi cu tata, şi cu soră-mea, şi au vrut să mă ia şi pe mine.
Unu' a zis: „Ia-l şi pe-ăsta!", iar altul, care se uita aşa, cu milă, m-a întrebat: „Câţi ani ai?" „7 ani", am răspuns. „Lasă‑l dracu-acasă, că are 7 ani", a zis ăla.
Şi m-au lăsat acolo, în mijlocul casei făcută praf, după ce i-au arestat pe toţi. Nici nu pot să descriu ce senzaţie...”, povestea el, pentru adevarul.ro.
Dar viața și-a urmat, implacabil, cursul, așa că viitorul actor, crescând, a crezut că poate face o carieră în sport. Însă a beneficiat de o „întâlnire astrală”, cu un om care i-a deschis ochii asupra adevăratului său talent și potențial, cineastul Paul Barbăneagră.
„Mă bucură cel mai mult să cunosc oameni adevărați. Și am avut norocul ăsta de-a lungul vremii. În tinerețea mea școlară, de exemplu, când eram elev de liceu, am avut noroc ca la noi în casă să vină să stea în gazdă cineva a cărui prezență a fost pentru mine extrem de importantă.
De la care am învățat să citesc, să privesc un film și care m-a învățat că teatrul și filmul sunt două zone de interes pentru un temperament ca al meu.
El m-a convins că ar trebui să mă îndrept către această meserie pe care o fac. Numele lui este Paul Barbăneagră. Un om destul de cunoscut, un cineast de filme documentare, care a plecat din România și care a făcut o carieră impresionantă la Paris ca regizor de film documentar.
În perioada când eram în liceu și eram obsedat să fac sport de performanță, el mi-a dat direcțiile de care aveam nevoie”, a mărturisit Caramitru într-un ultim interviu acordat revistei Taifasuri.
Alături de Ovidiu Iuliu Moldovan, în filmul „Între oglinzi paralele” din 1979 - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
După liceu, convins că nu va fi acceptat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, din cauza dosarelor de Securitate ale tatălui, la care se adăuga faptul că și sora sa avea probleme şi fusese dată afară din facultate în 1956, tânărul Ion Caramitru se pregătea pentru Facultatea de Litere.
Dar relaxarea politică adusă de anii '60, față de stalinismul deceniului anterior, i-a deschis drumul către IATC, absolvind în 1964.
Din anul 1965, a fost actor şi regizor al Teatrului Bulandra, dar și director general al acestei instituţii. în perioada 1990-1993. Mai târziu, din anul 2005 a preluat directoratul Teatrului Naţional Bucureşti.
Citește și: Recunoașteți personajul? Românii o știu ca profesoara „Isoscel”. Lasă averea fiului unui mare actor
În cinematografie a debutat în 1964, în pelicula „Comoara din Vadul Vechi”, dar întâlnirea cu Liviu Ciulei avea să-i ofere un rol în „Pădurea spânzuraţilor”, film premiat la Cannes, în 1965.
Ulterior, a apărut în numeroase filme, de la „Iarba verde de acasă”, la „Ecaterina Teodoroiu” și de la „Bietul Ioanide”, la „Ștefan Luchian”, unde a făcut, probabil, cel mai complex rol al său din cinematografie.
După 1990, se va regăsi în distribuţia unor filme internaţionale precum „Kafka“ (1991), regizat de Steven Soderbergh, „Mission: Impossible“ (1996), unde a jucat alături de Tom Cruise, în regia lui Brian de Palma, şi „Amen“, filmul din 2002 regizat de Costa Gavras, în care Ion Caramitru a jucat rolul Contelui Fontana, alături de Marcel Iureş.
Ca o ironie a soartei, actorul atât de complex și de profund pe scena teatrului a devenit celebru pentru români mai ales pentru rolul profesorului Socrate din filmele „ușurele”, cu și pentru adolescenți, „Liceenii” (1986) și „Extemporal la dirigenție” (1988).
Deși filmele s-au bucurat și încă se bucură de un succes enorm la public, lui Ion Caramitru nu i-a plăcut rolul pe care l-a interpretat și nici peliculele în sine.
Caramitru a fost considerat unul dintre cei mai mari interpreți din istorie ai personajului Hamlet, din piesa lui Shakespeare - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
„Acest film a avut vreo cinci părţi, iar eu nu am jucat decât în primele două. După aceea nu am vrut să mai fiu Socrate! Am spus că nu mai vreau să joc în astfel de filme convenţionale.
Nu e mai puţin adevărat că am modificat scenele, replicile, mai ales când jucam cu Tamara Buciuceanu, astfel încât să fie mai naturale, mai realiste...
Regizorul m-a lăsat în pace, pentru că filmul ieşea mai bun. Dar pentru mine e un mare mister de ce filmul mai are succes şi astăzi, pentru că lumea încă îl mai cumpără şi-l mai urmăreşte...”, a mărturisit Caramitru.
În schimb, scena teatrului a fost locul unde a putut să se manifeste din plin ca actor, iar, ulterior, și ca regizor.
A interpretat peste 60 de roluri în piese teatru – Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii – fiind considerat de critica mondială drept unul dintre cei mai buni zece actori din lume care l-au interpretat vreodată pe Hamlet, potrivit radioromaniacultural.ro.
În plus, iubea enorm poezia și recita dumnezeiește din Eminescu. Spectacolele de poezie organizate împreună cu alți mari actori, încă din anii 70, umpleau până la refuz sălile de teatru.
După Revoluție - sau ceea ce mulți au crezut că e o revoluție - în 15 februarie 1990, a înființat și a devenit președintele Uniunii Teatrale din România (UNITER).
Gala anuală a acesteia a devenit, în timp, unul dintre marile evenimente culturale ale fiecărui an, în România.
La 11 decembrie 1996 a fost numit ministru al Culturii, odată cu învestirea Guvernului Victor Ciorbea, funcție pe care o va deține până la finalul anului 2000, inclusiv în cabinetele Radu Vasile şi Mugur Isărescu.
Maestrul a fost și un familist convins și a trăit o frumoasă poveste de dragoste pentru mai bine de 45 de ani, cu actrița Micaela Caracaș, cu 11 ani mai tânără. Cei doi au împreună trei copii, care i-au dăruit lui Caramitru și doi nepoți.
Citește și: Recunoașteți personajul? De la „prostu' clasei”, la actor genial. S-a iubit cu Anda Călugăreanu
După decesul lui Ion Caramitru, marele actor Victor Rebengiuc a povestit și care a fost ultima discuție dintre el și acesta, care a avut loc în iulie, după care directorul TNB s-a internat la Spitalul Elias. Rebengiuc a dezvăluit că nici măcar Caramitru nu a știut că este bolnav.
„Habar n-am avut, nici el nu a știut că e bolnav! Eu am vorbit cu el când s-a întors din Elveția, am vorbit la telefon, era la Moeciu, la odihnă. Am vorbit ce faci, cum faci, cum a fost în Elveția, mă rog…
Soția lui, Micaela, mi-a spus că după convorbirea asta, la scurt timp, câteva ore poate, a dat niște semne, a început să vorbească puțin necontrolat, spunea lucruri neinteligibile, dar i-a trecut.
Imediat ce și-a dat seama că este grav s-a suit în mașină și a venit la București, a intrat în spital și de atunci și până acum a fost în spital”, a spus Rebengiuc, la acea vreme.
Din păcate, problemele medicale au luat o întorsătură tragică, iar pe 5 septembrie 2021 Ion Caramitru a murit la Spitalul Elias, la vârsta de 79 de ani.
