Palinca se vinde în SUA cu prețuri uriașe, fiind mai greu de găsit. În România, de aceiași bani îți iei 10-20 de litri.
Palinca nu este greu de făcut, iar în SUA și în Occident sunt mulți români. De aceea, o bună idee de afaceri ar fi aceea de a face pălincă.
Citește și: VIDEO Ce băutură se elimină cel mai rapid din organism. În cât timp puteți conduce în siguranță
Cu ce sumă uriașă se vinde pălinca în SUA. Cu aceiași bani îți iei, în România, 20 de litri
Potrivit portalului ebay, o pălincă îmbuteliată frumos, în butoi de stejar, se vinde cu 45 de lire (peste 50 de euro) deoarece este adusă din Marea Britanie.
Citește și: Cum poți rămâne fără permis, pentru alcool, chiar dacă rezultatul la etilotest e negativ
Pe amazon, Barak Palinka la 0,7 litri se vinde cu 30 de euro, acesta fiind prețul mediu pentru o sticlă de 0,7 litri.
O palincă clasică de caise se vinde cu 45$ plus taxe.
Palinca de prune se dă cu 43 de dolari.
. O pălincă Dracula românească la 0,5 litri este 11 euro, dar este cea mai ieftină de pe Amazon.
În România, țuica și pălinca au ajuns la un preț derizoriu. De asemenea, materia primă e ieftină. Poți cumpăra de pe olx, pruine de țuică cu un leu kilogramul.
Mulți oameni de la țară nici nu o mai fabrică, lăsând merele, prunele, perele să se uște în copaci. Motivul: prețul zahărului a crescut mult, iar cererea este foarte mică.
În sat, oamenii nu dau mai mult de 15-25 de lei pe un litru preferând să bea la bar, chiar dacă lichiorul sau vodca nu sunt „curate”.
Țuica (o pălincă mai slabă de 40 grade, nu de 50) se vinde cu 16 lei litru la Argeș, dar o găsești și cu 10 lei la Arad și Hunedoara. Mai scumpă e palinca de gutuie la 30 lei și țuica de prune de 11 ani tot la 30 lei (o blasfemie.)
Cum se fabrică pălinca
Este necesar ca materia prima sa fie de calitate. Este indicat ca recolta fructelor sa se faca la maturitate deplina, deoarece zaharul se acumuleaza in procesul de maturizare al fructelor, iar aciditatea scade, ajungand la un moment dat la un echilibru intre acesti constituienti.
De asemenea, este important ca fructele sa fie culese cu mana, nu prin scuturare pentru a nu dauna calitatii gustului final, iar culesul sa se faca pe timp frumos si nu pe ploaie cand fructele se incarca cu prea multa apa.
Dupa recoltare, fructele destinate prepararii rachiurilor naturale sunt supuse unor operatii: receptia, spalarea, indepartarea samburilor si zdrobirea fructelor.
După prelucrare fructele sunt trecute in vasele de fermentare si odată cu ele şi levurile. Cand conditiile sunt prielnice, levurile incep fermentatia.
Practic, inceputul fermentatiei fructelor zdrobite se poate recunoaste dupa spuma alb-galbuie care se formează la suprafata. La cateva zile de la inceputul fermentatiei, o parte din partile solide ale fructelor zdrobite (pielite, samburi, seminte) se ridica la suprafata, formand un strat compact, cunoscut sub denumirea de “caciula” sau “pod”.
Durata fermentatiei este influentata de tipul vaselor, marimea lor si modul de prelucrare al fructelor. In vase de 150-200 litri, la temperaturi de 14-23°C, durata este de 8-10 zile, iar la temperaturi mai ridicate, fermentarea se poate incheia chiar după 6 zile. Pe timp friguros, in astfel de vase, fermentatia decurge defectuos sau nu are loc.
Borhoturile care şi-au incheiat fermentatia sunt supuse imediat distilarii, altfel au loc pierderi insemnate de alcool prin aerisire.
