Cine a fost primul român care a ajuns în SUA? A plecat să facă înconjurul lumii și a ajuns să pună piciorul pe tărâm american unde s-a împrietenit cu marele inventator Benjamin Franklin, unul dintre Părinții Fondatori ai SUA.
Citește și: Ce ar fi pățit Iuliu Moldovan și I. Ciobanu în seria 4 din westernul cu ardeleni. Cine l-a interzis
Viața sa poate fi foarte bine un subiect de roman ori de film, doar finalul acsteia nu-l mai cunoaște nimeni.
Citește și: Cine e românca ce a luat Premiul Nobel pentru cel mai mare experiment din istorie? Neștiută în țară
Cine a fost primul român care a ajuns în SUA? Prieten cu marele inventator Benjamin Franklin
Lumea Nouă a atras ca un magnet după descoperirea ei de către navigatorii și conchistadorii spanioli și portughezi.
Aici, orice om putea lua viața de la zero, putea să devină milionar din nelegiuit, iar imensul teritoriu ofera nesfârșite oportunități pentru oamenii pricepuți, duri și însoțiți și de ceva noroc.
Cunoaștem povestea ardelenilor din seria filmelor ce i-a avut în prim-plan pe frații Brad, interpretați de Ilarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan și Mircea Diaconu.
Dincolo de întâmplările fictive din popularele pelicule, un lucru era perfect adevărat: un mare val de emigranți transilvăneni au luat calea Americii spre finalul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX.
Citește și: Singura fotografie cu o româncă ce a trăit „visul american”. În ce an a ajuns la New York?
Și asta, în contextul eșuării revoluției de la 1848 conduse de Avram Iancu și, mai ales, a creării imperiului dualist austro-ungar, în care românii rămăseseră la starea de națiune defavorizată, deși erau majoritari în Principatul Transilvaniei.
Dar, cu aproape 150 de ani înainte ca acest val să „lovească” America, un preot a devenit primul român care a pus piciorul în SUA.
Este vorba de transilvăneanul Samuilă Damian, care a întreprins o călătorie în jurul lumii în secolul al 18-lea, ajungând și în „Țara tuturor posibilităților”, în 1748, cu aproape trei decenii înainte ca SUA să-și câștige independența față de Imperiul Britanic.
Astfel, el a plecat dintr-o Transilvanie ce era condusă la acea vreme de Arhiducesa Maria Terezia a Austriei, regină a Boemiei, Ungariei si Mare Principesă a Transilvaniei.
Între 1744 și 1745, el a traversat Europa în direcția Angliei, trecând prin Germania, Franța și Țările de Jos și, în cele din urmă, s-a stabilit pentru o vreme la Oxford, în Imperiul britanic, unde electricitatea era la modă.
Ajuns în America, Damian l-a cunoscut pe marele scriitor, om de stat, diplomat, inventator și unul dintre Părinții fondatori” ai SUA, Benjamin Franklin, care s-a numărat printre cei care au redactat și semnat Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii, în 1776.
Marele inventator și om de stat, Benjamin Franklin - Foto: arhiva
Samuilă Damian era preot, dar există o dispută legată de faptul că ar fi fost ortodox sau greco-catolic.
Controversa s-a născut din faptul că, ulterior, Benjamin Franklin l-a numit „a priest of the Greek Church”, cu referire la ritul ortodox, care însă poate fi interpretat şi ca fiind greco-catolic, plecând de la premisa că Franklin confunda cele două rituri, conform cersipamantromanesc.wordpress.com.
Primul român care a ajuns în SUA era preot
În SUA, românul a reușit să ia legătura și să se împrietenească cu Franklin, mai ales că dorea să afle cât mai multe secrete ale electricității de la acesta, o descoperire revoluționară ce se afla la începuturile sale, pe atunci.
Într-o scrisoare adresată de Franklin unui prieten de-al său, John Lining din Charleston, Carolina de Sud, care purta data de 18 martie 1755, aflăm că acesta l-a cunoscut pe Damian în anul 1748.
Marele inventator și om de stat îl prezenta în cuvinte măgulitoare, drept un om care știa latina și care voia să se întrețină în călătoria sa în jurul lumii tocmai din... electricitate.
Citește și: Cine a fost primul român care a băut cafea? Când a ajuns iubita licoare în țara noastră?
„Tot ce știu despre Damian, după chiar spusele sale, este că se născuse în Transilvania, fiind de obârșie tătar, dar slujind ca preot al bisericii ortodoxe. Scria și vorbea latinește cu ușurință și în mod corect. S-a pregătit să plece din țara sa cu gândul de a face înconjurul lumii pe cât posibil pe uscat.
A călătorit prin Germania, Franța, Olanda și Anglia. A rămas un timp la Oxford. Din Anglia a venit în Maryland, de acolo s-a dus în Noua Anglie și s-a reîntors pe uscat la Philadelphia, iar de aici a călătorit prin Maryland, Virginia și Carolina de Nord spre tine.
Mi-a scris din Charleston că a trăit opt sute de mile (n.r. - circa 1.300 km) de pe urma electricităţii; a fost cinstit cu mâncare, băutură şi haine
S-a gândit că i-ar folosi călătoriile sale să afle ceva despre electricitate. Eu l-am învățat cum să folosească tubul, cum să încarce butelia de Leyda și alte câteva experiențe”, se menționa în scrisoare.
Cum trecuseră șapte ani de la întâlnirea cu Damian, Franklin mai mărturisea că nu mai știa nimic despe soarta acestuia, dar cunoștea planul românului de călătorie pe care îl considera „ciudat”, iar ultima scrisoare primită de la el fusese trimisă din Jamaica.
„Ultima scrisoare pe care mi-a adresat-o cred că a fost din Jamaica, sunt şapte ani de atunci, în care își exprima dorința de a-i trimite tuburile amintite de tine și de a-l întâlni la Havana de unde spera să ajungă pe mare, la Vera Cruz; nădăjduind să călătorească pe uscat prin Mexic, până la Acapulco, iar de acolo să străbată oceanul până la Manila și apoi, prin China, India, Persia și Turcia, să se înapoieze în propria sa țară, gândindu-se că va trăi mai ales de pe urmă electricității. Ciudat proiect!
Activitatea preotului român Damian a fost consemnată și în ziarul The South Carolina Gazette, numărul 24-31 octombrie din anul 1748.
„După ce a călătorit timp de mai mulți ani prin Europa, plecând din ţara de baştină, Transilvania, a studiat şi a făcut multe experienţe minunate despre electricitate şi propune să le arate în public în localul domnului Blythe din Broad Street, între orele 3 şi 5, după amiază, miercurea şi vinerea în timpul şederii sale în acest oraş; şi după dorinţă va servi pe doamne şi domni spre a arăta surprinzătoarele efecte ale electricităţii.
Fiecare persoană lăsată spre a vedea aceste lucruri trebuie să plătească 20 de şilingi putând, de asemenea, să fie electrificată de către Samuilă Damian, dacă doreşte”, se scria în gazeta americană, conform surselor citate.
Citește și: Cine a fost primul român care a mers cu trenul? Când s-a inaugurat prima cale ferată în România?
Dacă Samuilă Damian a mai revenit în România, nu se știe cu certitudine. Benjamin Franklin considera că nu și era de părere că cel mai probabil murise în cine știe ce circumstanțe
„Ce s-a întâmplat cu el după aceea (n.r. - după scrisoarea din Jamaica) n-am mai aflat niciodată. Îmi promisese că-mi va scrie cât va putea de des în timpul călătoriei și îndată ce se va fi înapoiat acasă după terminarea ei.
Se împlinesc acum șapte ani de când a trecut pe aici. Dacă el se mai află acum în Noua Spanie…bănuiesc că trebuie să fi fost reținut acolo și împiedicat de a-mi scrie, dar cred, mai degrabă, că a murit”, îi mai transmite Benjamim Franklin prietenului său, în scrisoare din 1755.
Noua Spanie era denumirea dată la acea vreme teritoriului actual al Mexicului, ce făcea parte din imperiul colonial spaniol sub numele de Viceregatul Noua Spanie, cu capitala în Mexico City, fosta Tenochtitlan, capitala Imperiului Aztec.
Aceasta era următoarea destinație din ruta pe care și-o stabilise preotul Damian, conform scrisorii lui Franklin.
Acolo, urmele sale s-au pierdut pentru totdeauna și nimeni nu știe nici până în ziua de azi ce s-a întâmplat cu el. Nu există nici vreo dovadă concretă a reîntoarcerii sale în Transilvania.
Dar numele lui Samuilă Damian ar trebui să se afle la loc de cinste în rândul marilor exploratori români, inclusiv al celor mai deschise și căutătoare spirite ale timului său care a fost capabil să impresioneze pe cineva de talia lui Benjamin Franklin.
