Budac, ultimul haiduc din Transilvania, a avut o viață scurtă, dar intensă. Vreme de aproape două decenii a condus o ceată de viteji care s-au opus atât puternicilor vremurilor, austro-maghiarii, cât și autorităților române, atunci când au trecut Carpații.
A evadat din temniță, a fost vânat fără succes de jandarmi, dar a fost trădat de un apropiat pentru bani.
Cine a fost Budac, ultimul haiduc din Transilvania? A evadat din temniță, dar e trădat de un prieten
Cârțișoara, localitatea cunoscută mai ales ca fiind locul unde s-a născut celebrul Baea Cârțan, țăranul care a mers pe jos până la Roma, odată ajuns acolo părând un dac scoborât direct de pe Columna lui Traian, se mai mândrește cu un fiu al său.
Astfel, în satul aflat la aproximativ 50 de kilometri de Sibiu, pe drumul care duce spre Bâlea Lac, s-a nascut, pe 20 iulie 1873, Andrei Budac.
A venit pe lume într-o familie numeroasă, „care din munca pământului şi creşterea vitelor au putut face oameni de nădejde opt copii”.
Confruntat încă din anii copilăriei şi adolescenţei cu „nedreptăţile şi silniciile orânduirii dualiste imperiale”, Budac trece munții în Ţara Românească la doar 18 ani.
Citește și: Recunoașteți personajul? A fost una din vedetele filmelor cu haiduci. Pleacă din țară la 40 de ani
Nu peste prea multă vreme a sosit în sat zvonul că Budac s-a înrolat în ceata de haiduci a lui Tican de prin pădurile Rucărului de Argeş, că a băgat spaima în bogătaşi, că pradă şi jefuieşte dincolo şi dincoace de munţi.
Andrei Budac a fost ucis de jandarmi în 1912, fiind trădat de un tovarăș de haiducie - Foto: arhiva
„După moartea violentă a lui Tican, Andrei al nostru a trecut la cârma cetei formată din 12 ortaci volnici şi voinici pe care a condus-o vreme de aproape 20 de ani, trecând ca vântul din Ţara Românească în Transilvania şi tot aşa din Transilvania în Ţara Românească, ca să-i prade pe ciocoi și să-i ajute pe cei necăjiţi.
Cei care l-au cunoscut ne povestesc despre el că era un bărbat voinic, cu o statură herculeană, cu o privire pătrunzătoare şi întotdeauna înnegurată, impunând respect celor din preajmă”, scriu Traian Cânduleţ şi Ilie Costache în „Monografia comunei Cârţişoara”, potrivit adevarul.ro.
Haiducul, născut în același sat cu Badea Cârțan
Ceata de haiduci era sprijinită de oameni de vază din lumea satului, precum Constantin Folea din Cârţişoara - „cumătrul Dinu” cum îl numea haiducul pe mentorul şi sfătuitorul său de taină din Cârţişoara - sau preotul Victor Vulcan.
Ceata lui Budac se alătură răscoalei din 1907, haiducul fiind arestat împreună cu unul dintre oamenii săi de bază, ei fiind întemniţaţi la Câmpulung Muscel și acuzaţi pentru jafurile comise asupra boierilor şi instigare la revoltă.
Citește și: Cine a fost haiducul Anghel Șaptecai, de fapt? Florin Piersic l-a interpretat în filme
Cei doi sunt judecaţi şi condamnaţi, însă evadează şi, alături de ceilalţi haiduci din ceată, trec Carpaţii, de data aceasta în sens invers, spre Ardeal.
Datorită isprăvilor sale şi ale cetei pe care o conducea, fratele lui, Arsene, care fusese ales primar în satul natal, a fost schimbat din funcție.
Haiducii au însă parte de toată admiraţia oamenilor simpli, asupriţi, faptele lor fiind „cântate peste tot seara în şezători”.
Vânat de Jandarmerie, care oferă un premiu de 2.000 de coroane celui care va contribui la capturarea lui, Budac bate cu ceata sa Ţara Oltului, dar şi multe din judeţele de dincolo de munţi, mobilizând pe urmele sale sute de jandarmi.
Eforturile acestora sunt zadarnice şi ironizate de ceata de haiduci, o întâmplare elocventă în acest sens fiind redată tot în lucrarea „Monografia comunei Cârţişoara”.
„Într-una dintre seri, (Budac) a intrat la Secţia de Jandarmi din Arpaşu de Jos, le-a subtilizat, fain-frumos, godacul din coteţ, l-au tăiat, l-au tranşat şi au agăţat o halcă de carne proaspătă chiar în pridvorul clădirii în care funcţiona Jandarmeria, neuitând să lase şi un bileţel la vedere, în care scriseseră: „Poftiţi şi gustaţi din carnea de purcel pe care mai bine l-aţi păzi decât să ne tot căutaţi pe noi. Poftă bună!””, arată autorii în volumul citat.
Jandarmeria și-a intensificat eforturile de căutare şi, pentru că nu reuşeau nicicum să-l prindă, a ajuns să recruteze trădători din anturajul lui Budac, doar aşa reuşind, într-un final, să-l încolţească.
În seara zilei de 12 ianuarie 1912, un pluton de jandarmi îl aşteaptă pe haiducul atunci în vârstă de 38 de ani la trecerea peste un pod şi trag fără nicio somaţie.
Citește și: Recunoașteți personajul? A fost „soția” lui Jean Constantin în seria „Haiducilor”. Dispare din filme
Este lăsat în agonie mai bine de patru ore, timp în care nimeni nu are voie să se apropie de el. „Victorioşi”, jandarmii din plutonul care l-a ucis s-au fotografiat a doua zi dimineaţă lângă trupul fără viaţă.
Înverşunarea autorităţilor a mers până într-acolo, încât au refuzat cererea familiei de a i se pune o cruce la mormânt.
În locul în care a murit haiducul este amenajat astăzi un parc, iar Budac este înmormântat în cimitirul din sat. După moartea lui, sătenii l-au plâns discret, iar rapsozii satului i-au scris chiar și o baladă, cântată multă vreme la şezători.
