Care e locul din România ce ascunde două comori uriașe? Există multe zone misterioase în țara noastră, în jurul cărora s-au țesut și multe legende, dar cum nu iese fum fără foc, mulți oameni speră ca ele să fie, măcar parțial, adevărate. Un asemenea teritoriu a atras atenția și celebrului explorator și oceanolog francez Jacques Yves Cousteau.
Citește și: China și-a pierdut „fala”: cel mai nou submarin nuclear. S-a scufundat pur și simplu
Care e locul din România ce ascunde două comori uriașe Jacques Yves Cousteau a explorat zona
Într-un loc de poveste este imposibil să nu existe și povești pe măsura frumuseții spectaculoase a zonei. Asta se întâmplă și în cazul unei peșteri despre care se spune că ar ascunde, de sute de ani, două comori uriașe.
Citește și: O bătrână din Buzău folosea o comoară de jumătate de milion de euro pe post de opritoare la ușă
Legendele n-au rămas fără ecou nici măcar pe vremea lui Ceaușescu, atunci când însăși Securitatea, prin direcțiile sale speciale, s-a implicat în eventuala descoperire a presupuselor tezaure.
Peştera Isverna - despre ea fiind vorba - este situată la altitudinea de 600 de metri, în podișul carstic al Ponoarelor, din munții Mehedințiului, în locul numit Canicea.
Acesta este un sat vechi, înglobat acum în satul mai mare al Isvernei. Tocmai asocierea cu numele comunei, face ca peștera să fie Isverna, deși mulți folosesc și varianta cu „z”, Izverna.
Citește și: Legenda peșterii din România care ar fi adăpostit ființe cu puteri supranaturale. Ce s-a descoperit?
Caverna are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România, iar de aici pleacă izvorul carstic cu cel mai mare debit din judeţul Mehedinţi. Lungimea totală a peșterii este de 1,5 kilometri.
În plus, interiorul ei este spectaculos, împodobit cu forme carstice diverse: stalactite, stalagmite, valuri de eroziune sau lacuri de până la 75 cm adâncime, dintre care faimos este Lacul Verde, cu 1,5 m adâncime.
Un aspect deosebit este faptul că apa care iese din peşteră are calităţi deosebite, ea păstrându-se proaspătă chiar și după un an de la îmbuteliere, conform zigzagprinromania.com.
În 1914, biospeologul C. N. Ionescu a explorat pentru prima dată peștera, pe o lungime de 200 metri, mai multe cercetări fiind făcute în 1973, când Cristian Goran a realizat primul plan al acesteia, publicat trei ani mai târziu.
Peștera Isverna se află lângă localitatea cu același nume din județul Mehedinți - Foto: coltisorderomania.ro
În 1979, peştera a fost recartată, descoperimdu-se noi galerii şi formaţiuni carstice noi, iar Lungimea peşterii a fost stabilită a fi de 1.500 m.
Sub aspect științific, peştera Isverna este una dintre cele mai renumite rezervaţii speologice din Europa.
A devenit celebră, chiar foarte celebră şi căutată de specialiștii străini, după ce, în 1991, faimosul explorator Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secţiunea „Explorări ale secolului XX’ din serialul „Muzeul Smithsonian din Washington”.
Cousteau a înaintat cu acea ocazie o scrisoare prim-ministrului de atunci, Petre Roman. Oceanologul cerea ocrotirea patrimoniului natural din Isverna ameninţat de exploatări periculoase.
În ţară, peştera Isverna a devenit mai cunoscută tot după anul 1989 când, în zonă, au început să apară nişte hărţi cu presupuse comori ascunse în adâncuri.
Citește și: Cum a provocat aurul dacic prima criză mondială? Romanii au prădat 166 de tone din Dacia
Una dintre legende spune că împărăteasa Maria Tereza ar fi scufundat într-un lac al peşterii un depozit de argint aparţinând Imperiului Austro – Ungar.
Folclor sau nu, se spune că şi o altă comoară – tezaurul naţional al Serbiei – ar fi fost îngropat aici, în vremea în care cei doi prinţi moştenitori, Milan Obrenovici şi Mihail, îşi disputau tronul țării lor, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Primul, Milan, născut în 1854, era fiul principelui Miloș Obrenovici și al moldovencei Elena Maria Catargiu, venind pe lume chiar în Moldova, la Mărășești.
Frumoasa Maria Catargiu avea să devină, ulterior, după moartea soțului, celebra amantă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, căruia îi va dărui doi băieți, Alexandru și Dimitrie.
În istoria noastră a intrat mai degrabă cu numele purtat în urma căsătoriei cu principele Serbiei, Maria Obrenovici, prenumele de Elena fiind „rezervat” Doamnei Elena, soția legitimă a lui Cuza.
Pe de altă parte, Mihail avea același tată ca și Milan, dar mama sa era prințesa Ljubica Vukomanovici.
Conform legendei, Milan, văzând că nu are sorți de izbândă la tron, ar fi luat cu sine tezaurul Serbiei, cu gând să-l ducă în Polonia.
Spectaculoasa peșteră a fost explorată și de faimosul oceanolog Jacques Yves Cousteau, în 1991 - Foto: zigzagprinromania.com
Dar, ajungându-l din urmă oamenii trimiși de fratele său, ar fi îngropat comoara în Peștera Isvernei și-ar fi plecat mai departe. Tezaurul impresionant al Serbiei ar fi fost transportat cu 80 de căruțe, dintre care 30 duceau numai aurul.
De-a lungul ultimilor 150 de ani, în satele din Munţii Mehedinţiului au apărut zeci de poveşti legate de comoara sârbilor.
Acestea susţin că, după ce meşterii au amenajat patru încăperi în care au depozitat-o, soldaţii i-au omorât pe meșteri pentru a păstra secretul, iar ei, la rândul lor, au fost otrăviţi şi aruncaţi într-un hău din care acum izvorăşte un izvor, potrivit coltisorderomania.ro.
Nici comoara regelui Decebal n-a fost ocolită de asocierea cu Peștera Isverna, unele istorii spunând că acesta ar fi transportat-o în acest loc, pentru a o feri de invadatorii romani.
Citește și: Cine sunt urmașii lui Alexandru Ioan Cuza, de fapt? De ce au murit de tineri băieții domnitorului?
Reale sau nu, aceste povești încă fascinează imaginația multor oameni care se încumetă să caute presupusele comori.
Oricum, chiar și fără acele bogății ce ar fi fost ascunse în ea, Peștera Isverna rămâne unul dintre cele mai interesante și fascinante ecosisteme din Europa și - cine știe? - poate că explorările viitoare vor scoate la lumină, măcar în parte adevărul despre presupusele tezaure aflate aici.
