Care considerați că este soluția de smart city cea mai folositoare unui oraș? Dar pentru orașul dvs?
Mihai Chirica: Depinde de poziționarea geografică și de cultura existentă în acel oraș. Nu se poate generaliza. Și, niciodată o soluție smart implementată într-o altă țară nu va funcționa identic la noi și nici chiar de la un oraș la altul. Ea trebuie adaptată la specificul local. Toate cele care transformă municipiul Iași într-un oraș mai curat, mai sigur, mai atrăgător, în care să-ți facă plăcere să muncești, să înveți, să te distrezi, într-un cuvânt să trăiești, sunt soluții folositoare.
Care a fost cel mai apreciat proiect de dezvoltare urbană de către locuitorii orașului Iași?
Orice proiect de dezvoltare urbană este apreciat de către cetățenii Iașului. Acestea nu pot decât să sporească confortul și siguranța locuitorilor. Am implementat și avem în vedere să implementăm proiecte de diferite anverguri, de la Spitalul Regional de Urgențe, până la parcul antifonic din Podul Roș. Dintre proiectele din viitorul apropiat, enumerăm: dezvoltarea parcului industrial pe platforma Fortus, infrastructura de agrement – râul Bahlui, reabilitarea și modernizarea parcului Copou, reabilitarea zonei Frumoasa, extinderea zonei pietonale centrale, esplanada din fața Palatului Culturii, amenajarea parcului public Teatrul Național.
Cum intentionați să folosiți tehnologia pentru ca orașul să devină un Smart City?
Într-un oraș inteligent accentul nu se pune pe tehnologie, ci pe oameni. Tehnologia trebuie să ofere posibilitatea cetățenilor de a interacționa cu orașul. Un oraș va deveni cu adevărat inteligent dacă va oferi cetățenilor instrumentele necesare pentru participarea la viața civică. De aceea, noi căutăm soluții pentru a servi cât mai bine cetățenii.
Care vi se pare a fi modelul de oraș inteligent de pe plan internațional?
Din punct de vedere al utilizării datelor deținute, consider că cel mai inteligent este New York, din punct de vedere al parcărilor inteligente și car sharing este San Francisco, din punct de vedere al sistemului de transport și acoperirea wi-fi este Londra. Lista poate continua, deoarece fiecare oraș inteligent are puncte tari și puncte slabe pe una sau alta dintre verticalele ce definesc un oraș inteligent.
Cum atrageți investiții noi în oraș? Credeți că românii din Diaspora pot fi un catalizator al dezvoltării locale?
Iașul a pierdut enorm, în atragerea investițiilor, din cauza lipsei autostrăzii: orientarea investitorilor către alte zone mai accesibile ceea ce a avut ca rezultat migrația masivă a forței de muncă și diminuarea competitivității. Existența autostrăzii ar contribui semnificativ la reducerea decalajelor dintre regiunile țării, atragerea de investiții străine directe, crearea de conexiuni rapide și de noi locuri de muncă.
Evident că românii din Diaspora pot fi un catalizator al dezvoltării locale! Aceștia sunt cei mai mari investitori din România, anual intrând în țară 4 - 5 miliarde de euro, echivalentul a 2 - 3% din PIB. Municipiul Iași este parte a proiectului „Reconnect Diaspora – reconectarea resurselor umane active din Diaspora la comunitățile de origine prin susținerea antreprenoriatului“.
Atragerea de investiții noi, stabilizarea și extinderea acestora, precum și crearea de noi locuri de muncă sunt priorități de prim ordin pe agenda mea, în calitate de primar. Migrarea forței de muncă calificată spre alte zone ale țării și străinătate a scăzut semnificativ, ceea ce este un semnal pozitiv pentru redresarea economiei. Cred ca Iașiul are toate atuurile și poate deveni un exemplu de bună practică și colaborare cu investitori importanți. În cadrul Primăriei a fost înființat un compartiment special de cooperare cu mediul de afaceri. De asemenea, au fost organizate evenimente de zilele naționale ale țărilor care au firme în Iași la care au fost invitați, pe lângă reprezentanții acestor companii, și reprezentanți ai ambasadelor, camerelor de comerț bilaterale și consulatelor, conferințe și alte evenimente de anvergură națională care au ca scop promovarea parteneriatului activ pentru cooperare, dezvoltare și inovare între administrația publică locală, mediul universitar – academic și mediul de afaceri.
Cum încurajați turismul?
În acest an am finalizat „Strategia de Turism a Municipiului Iaşi şi a Zonei Metropolitane Iaşi 2018 - 2030“. Dacă, în 2001, Iaşul se afla pe locul 5 în ierarhia destinaţiilor turistice urbane, având cu 20% mai mulţi turişti decât Cluj-Napoca sau Sibiu, în ultimii ani ritmul de creştere al activităţii turistice din Iaşi a fost ușor sub cel al oraşelor concurente. Prin urmare, ne-am propus să readucem Iaşul în top 5 oraşe – destinaţii din România şi revitalizarea acestuia prin turism.
Municipiul Iași se află și în aplicația „Questo“ cu traseul „Iașul de poveste“, care te va plimba și îți va spune poveștile Iașului autentic.
Cum vă implicați în dezvoltarea sistemului de sănătate, dar al educației?
Îmi doresc și consider că niciun efort ne este prea mic pentru ca Iașul să devină un hub regional pentru industria de sănătate și mediul universitar. Proiectul Spitalului Regional de Urgență continuă în ritm susținut. Prin construirea acestui mare spital, Iașiul - cunoscut și recunoscut pe plan național și internațional pentru excepționala sa școală de medicină - va deveni și un centru medical de importanță europeană, așa cum merită!
Suntem în curs de realizare a unui proiect de dezvoltare urbană – Smart City District – care să maximizeze impactul potențial în zona înconjurătoare a investiției planificate pentru construirea Spitalului Regional de Urgență.
De asemenea, modernizăm constant campusuri școlare, licee, reabilităm și extindem creșe, grădinițe și vom construi o sală de sport.
Ce așteptați de la locuitorii orașului Iași?
Cetățenii Iașului sunt mândri de orașul în care trăiesc și au o puternică legătură emoțională cu acesta, simt că sunt parte a acestuia. Nu poate exista un oraș inteligent, fără cetățeni inteligenți. De aceea, voi milita pentru ca ieșenii să colecteze selectiv deșeurile, să recicleze echipamentele electronice și electrocasnice, să protejeze vegetația și mobilierului urban, să reducă deplasările cu autoturismul propriu, reducând astfel gradul de poluare și să se implice activ în rezolvarea problemelor orașului.
Care credeți că sunt barierele principale în construirea unui oraș inteligent?
Cele mai mari bariere sunt legate de legislație. Este greu să digitalizezi serviciile autorităților locale când toate organele de control ale statului îți solicită documente scriptice. De asemenea, procedurile de achiziții publice, din dorința de a deveni transparente și a asigura șanse egale tuturor, au devenit extraordinar de greoaie, cu un timp foarte mare de aprobare a documentației depuse. Pe urmă ar fi structura eterogenă a cetățenilor dintr-un oraș, din punct de vedere digital. În acesta trăiesc atât nativi digitali, emigranți digitali, cât și ignoranți digitali. Astfel, pentru a asigura accesul tuturor la serviciile oferite într-un oraș, tranziția de la serviciile clasice la cele digitale este de durată, menținerea ambelor variante fiind uneori costisitoare.
Care este viitorul orașelor din România?
Este evident că viitorul va consta în digitalizare. Orașele nu vor mai funcționa individual.
Ele se vor extinde continuu, făcând un tot unitar cu zona metropolitană. Se vor încheia parteneriate regionale și internaționale între orașe, Diaspora având un rol important în aceasta.
Va fi rândul generației „C“ (cei conectați) care vor reinventa locurile de muncă și interacțiunea cu orașul. Capacitatea orașelor de a crea niveluri noi de activitate economică și de inovare va fi fără precedent.
