Cea mai veche menționare a unei eclipse, găsită într-un text de 6.000 de ani. Cum a fost descrisă

DE Florentina Enache | Actualizat: 06.09.2024 - 15:44
Cea mai veche mențiune a unei eclipse, găsită într-un text de 6.000 de ani. Cum a fost descrisă - Foto: Profimediaimages.ro (Imagine cu rol ilustrativ)
Cea mai veche mențiune a unei eclipse, găsită într-un text de 6.000 de ani. Cum a fost descrisă - Foto: Profimediaimages.ro (Imagine cu rol ilustrativ)

Un pasaj dintr-un text hindus vechi de 6.000 de ani ar putea fi cea mai veche referință cunoscută la o eclipsă de Soare, descriind Soarele ca fiind „străpuns” de întuneric și spunând că ființele malefice au făcut ca „artele magice ale Soarelui să dispară”.

SHARE

Când astronomii au cercetat un text hindus antic cunoscut sub numele de Rig Veda, au descoperit că acesta făcea referire la o eclipsă totală de Soare care a avut loc în urmă cu aproximativ 6.000 de ani - fiind cea mai veche menționare cunoscută a unei eclipse.

Cea mai veche mențiune a unei eclipse, găsită într-un text de 6.000 de ani. Cum a fost descris evenimentul celest?

Rig Veda, o colecție de proverbe și imnuri din diferite școli religioase și filosofice, a fost compilat în jurul anului 1500 î.Hr. Ca aproape toate textele religioase, acesta menționează evenimente istorice. Majoritatea sunt contemporane cu momentul în care au fost scrise, dar unele datează de mult mai mult timp. De exemplu, diverse pasaje din Rig Veda menționează locul unde răsare Soarele în timpul echinocțiului de primăvară. O referință descrie echinocțiul de primăvară ca având loc în constelația Orion, iar alta îl descrie ca având loc în constelația Pleiade, scrie Live Science.

Citește și: O profeție veche de 4.000 ani, descifrată: „Regele moare. Iranul va fi distrus”. Legată de o eclipsă

Aceste descrieri permit astronomilor să dateze aceste referințe, deoarece, pe măsură ce Pământul se învârte pe axa sa, acesta se mișcă ușor, schimbând poziția relativă a evenimentelor astronomice importante. În prezent, echinocțiul de primăvară se află în constelația Pești. A fost în Orion în jurul anului 4500 î.Hr. și în Pleiade în jurul anului 2230 î.Hr., ceea ce înseamnă că Rig Veda a înregistrat unele amintiri ale unor evenimente dinaintea compilării documentului.

Limbajul Rig Veda este extrem de simbolic și alegoric, ceea ce face dificilă discernerea dintre povestirile care sunt mituri și cele care sunt istorice. Dar doi astronomi - Mayank Vahia de la Tata Institute of Fundamental Research din Mumbai și Mitsuru Soma de la National Astronomical Observatory din Japonia - cred că au găsit referiri la o eclipsă antică. Ei și-au raportat descoperirile în Journal of Astronomical History and Heritage.

Pasajele sunt pline de expresii artistice, dar potrivite pentru o eclipsă, descriind Soarele ca fiind „străpuns” de întuneric și spunând că ființele malefice au făcut ca „artele magice ale Soarelui să dispară”. Astronomii au observat că aceste pasaje nu fac referire la povestea lui Rahu și Ketu, care este o mitologie hindusă mai recentă despre eclipsă, indicând că aceste pasaje au fost descrise înainte ca aceste povești să fie create.

Citește și: Misterul asteroidului ucigaș de dinozauri, rezolvat. Ce s-a întâmplat acum 66.000.000 ani?

Alte pasaje i-au ajutat pe astronomi să restrângă intervalul de timp al eclipsei de Soare. Aceasta a avut loc atunci când echinocțiul de primăvară se afla în Orion și, de asemenea, s-a produs cu doar trei zile înainte de un echinocțiu de toamnă. A fost, de asemenea, o eclipsă solară totală și trebuie să se fi produs în zona în care au trăit eventualii scriitori ai Rig Veda.

Astronomii au descoperit că doar două date posibile se potrivesc acestor criterii: 22 octombrie 4202 î.Hr. și 19 octombrie 3811 î.Hr. Ambele date sunt mai timpurii decât cele care dețin în prezent recordul pentru cea mai veche mențiune a unei eclipse - o tăbliță de lut, descoperită în Siria, care a înregistrat o eclipsă fie în 1375 î.Hr., fie în 1223 î.Hr. și o sculptură rupestră din Irlanda care ar putea face referire la o eclipsă în 3340 î.Hr.

Referința nou descoperită în Rig Veda evidențiază modul în care eclipsele solare totale i-au captivat pe oamenii din antichitate și modul în care textele antice pot contribui la cunoștințele noastre actuale despre evenimentele celeste.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te