Oamenii de știință au dezbătut mult timp scopul ultrasunetelor produse de rozătoare. Există un consens larg în cercetare care sugerează că aceste sunete sunt o formă de comunicare.
Citește și: VIDEO Șoarecii mutanți devorează păsările dintr-o insulă. Li se pregătește o „bombă” de 600 tone
Cu toate acestea, un expert în bioacustică de la Universitatea din Buffalo spune, într-un articol publicat în revista Neuroscience & Biobehavioral Reviews, că rozătoarele folosesc această „comunicare ultrasonică” pentru a „mișca materia” din jurul lor, ceea ce le permite să influențeze modul în care nasul lor inhalează particule, sugerând că șoarecii folosesc sunetul pentru a-și îmbunătăți simțul mirosului.
„Acest fenomen nu a mai fost observat până acum, sau cred că nici măcar bănuit, la niciun animal”, spune Eduardo Mercado III, Prof. Dr. de psihologie în cadrul UB College of Arts and Sciences. „Ei creează noi căi de informare prin manipularea mediului lor și controlul interacțiunilor moleculare ale particulelor din jurul lor”.
Citește și: Şoarecii paralizaţi merg din nou. Reparaţie semnificativă a măduvei spinale lezate
„Este ca și cum am observa șobolani <<Jedi>>”, spune Mercado, referindu-se la personajele celebre din „Războiul Stelelor”, cunoscute pentru simțul lor acut față de tot ceea ce se află în jurul, lor prin intermediul forței. „Pare aproape magic”, a mai spus Mercado, conform phys.org.
Inspirația pentru această cercetare a venit de la un studiu privind balenele cu cocoașă și cântecele pe care acestea le cântă.
Cercetătorii au observat că rozătoarele își explorează mediul, atingând suprafețele cu mustățile, dar și adulmecând neîncetat.
Studiile anterioare au arătat că rozătoarele adulmecă imediat după ce produc ultrasunete.
Acest lucru le-a stârnit interesul cercetătorilor, care au descoperit, în cele din urmă, cât de asemănătoare pot fi rozătoarele cu Jedi.
Citește și: S-a reușit inversarea procesului de îmbătrânire la șoareci: Când va fi folosit și la oameni
Cercetătorii folosesc sunetele produse de rozătoare ca model pentru studierea unor afecțiuni la oameni, în special cele legate de comunicare, comportament social și procesare emoțională, inclusiv anxietatea și depresia, schizofrenia, boala Parkinson și autismul. Noul studiu ar putea avea un impact asupra cercetării medicale.
Din perspectivă evoluționistă, există dovezi care sugerează că simțul mirosului utilizat în explorare a condus la evoluția unor procese cognitive mai sofisticate, inclusiv atenția și memoria.
Iar această înțelegere poate conduce, de asemenea, la noi tehnologii, la fel cum înțelegerea vederii la animalele nocturne a contribuit la dezvoltarea ochelarilor de vedere pe timp de noapte.
De asemenea, acest studiu ar putea duce la descoperiri revoluționare în înțelegerea altor animale.
