A văzut atunci la antrenament echipa de fete din Rovigo și s-a gândit că ar putea face așa ceva și acasă, la Piatra Neamț. Afilierea oficială la Federația Română de Rugby a fost semnată la 12 august 1996.
„Am găsit atunci susținere la directorul Petrotrans și am început cu câteva fete de la Liceul Pedagogic și de la Liceul Economic din Piatra Neamț. Am început pe terenul de la ștrand și am ținut antrenamentele acolo până în 2004, când complexul a fost modernizat. Primul meci cu o altă echipă de fete a avut loc în decembrie 1996, când am jucat cu Universitatea Cluj. Echipa adversă a folosit și un băiat care era machiat ca să pară fată. L-au bunghit fetele de la mine și cele mai bune făceau cu rândul la placaj. Intrau câte două ca să-i facă față“, își amintește Eusebiu Popa.
Fetele lui erau călite în meciurile din campionatul de juniori al Moldovei, acolo unde jucaseră împotriva băieților. „Știți cum făceam deplasările? Mă duceam la cineva, îmi dădea microbuzul, dar eu trebuia să fac rost de combustibil. Mergeam apoi să fac rost de butoaie de motorină și mă duceam la firmele de lemn unde aveam oameni care mă cunoșteau. Și îmi dădeau câte două butoaie de motorină când mergeau cu tractorul sau cu camionul să alimenteze. Aveam grijă să fie motorina de calitate, ca să nu stric microbuzul“, își aduce aminte Eusebiu despre primii ani în care a început să antreneze.
Rezultate internaționale
În 1997, au mai apărut două echipe, una la Gura Humorului și alta la Iași, așa că a fost organizat un campionat regional. Echipa din Piatra Neamț, cu un echipament care-l imita pe cel al celebrilor Harlequins, câștiga mai mereu. La scurt timp, începeau să apară și primele rezultate la nivel internațional.„În 2000, am fost la Amsterdam, la un turneu Heineken Rugby Seven, unde am jucat pentru locurile 3-4.
Ne-a învins campioana Angliei, Richmond, dar meciul a fost pe muchie de cuțit , 17-12 s-a terminat. În06, am fost la Gent în Belgia, la un turneu de rugby în 10, unde am ieșit pe primul loc. În 2015, la Klagenfurt-Austria, ne-am clasat pe locul 3. Apoi, am câștigat cu «mâțele mici» turneele de la Cusago – Italia și de la Chișinău, în 2016“, enumeră Eusebiu Popa câteva dintre performanțele internaționale ale fetelor antrenate de el.Primul campionat național de junioare a fost în 2014, iar la senioare, în 2015. În 2005 și 2006, fetele lui Eusebiu Popa au fost campioane, apoi, în următorii doi ani, s-au clasat pe locul doi. Venus Piatra Neamț devenea echipa feminină cu cel mai bogat palmares.
Unul dintre primele turnee internaționale la care au participat fetele din Piatra Neamț
Boala și dragostea de rugby
În 2009, o formă agresivă de diabet avea să-i taie elanul lui Eusebiu. A trebuit să o lase mai moale, dar încă e în iarbă, alături de „mâțele“ lui, chiar dacă problemele de sănătate s-au agravat de-a lungul timpului. Când am vorbit cu el, tocmai se întorsese din spital, unde fusese internat timp de trei săptămâni.
La piciorul stâng nu mai are niciun deget, iar la dreptul mai are doar două. „Am luat-o mai ușor din 2009, dar uite că tot încă sufăr. Acum sunt mai binișor, dar nu forțez. Diabetul a săpat în sistemul osos. Asta mă rupe, fac osteită, îmi pleznesc oasele, chestii de genul ăsta. La ambele picioare am probleme. La ambele am găuri în talpă, la stângul nu mai am niciun deget, la dreptul mai am doar degetele 2 și 3 și articulația maleolă este deplasată un centimetru. Și în 2015 am avut probleme mari. Acum am ajuns cu septicemie la spital. Eu m-am dus să-mi fac analizele și, când am vrut să mă dau jos din pat, m-a luat așa, o amețeală. M-au dus direct cu Ambulanța la spital, unde am stat 3 săptămâni. Acum bine că a trecut. Norocul meu e că am pe cineva care de nouă ani e lângă mine și mă ajută să schimb pansamentul. Ea m-a salvat de la moarte de multe ori “, spune Eusebiu Popa.
Niciun teren disponibilîn Piatra Neamț
Principala lui problemă este că nu mai poate să conducă mașina cu care ducea fetele la antrenament, pentru că are ambreiajul prea tare. Asta, pentru că în Piatra Neamț nu are un teren la dispoziție, așa că mergea o oră și jumătate până la Roznov. Acum, nu mai poate nici asta. Dar tocmai fusese căutat de cineva care avea un băiețel și o fetiță care vor la rugby. Așa că a mers până la școala respectivă, a vorbit și cu învățătoarea și a programat un antrenament în weekend, la Roznov.
„Acum am numai fete sub 14 ani. Au 12-14 ani. Acum sunt 22 de jucătoare, eu le alint «Mâțele negre». Anul trecut a fost un campionat regional de junioare mici, au fost 4 turnee, 14 meciuri, 14 victorii. Acum nu pot să mă înscriu în campionat pentru că sănătatea mea este în pioneze. Trebuie să fiu mai selectiv cu competițiile. Acum vrem să mergem la mare, la Oval Beach.
Sponsorul nostru este Rifil, iar doamna directoare Valerica Leonte e un om deosebit. M-am dus la ea în cârje, acum, când am ieșit din spital, și mi-a aprobat bani pentru echipament. Rifil ne susține cu echipamentul și cu transportul, care ne-ar costa foarte mult. Altă firmă ne asigură pachetele de mâncare pentru deplasări. Ne mai ajută TCE 3 Brazi, TEMAD Bv, Dinamic 92 și Cibibon. Au fost oameni care ne-au înțeles și ne ajută“, a declarat Eusebiu Popa.
Transfer internațional
În 2001, o jucătoare a cerut transferul în Franța. Este vorba despre Elena Roxana Aciocoiței, originară din Slobozia-Roznov, care a plecat de la Piatra Neamț la clubul francez Beauvais de lângă Paris.
