Recunoașteți personajul? Copilul „născut” în barcă va fi cel mai mare sportiv român din istorie

DE Alin Crișan | Actualizat: 05.08.2023 - 20:23
Copilul „născut” în barcă va fi cel mai mare sportiv român din istorie - Foto: Arhiva
Recunoașteți personajul? Născut în cea mai titrată comună din România, câștigă aurul cu pagaia ruptă - Foto: Colaj/ imagine cu caracter ilustrativ
Ivan Patzaichin - Foto: Arhiva

A fost sportiv și se trage din una dintre cele mai titrate localități din România, Mila 22. Cvadruplul laureat cu aur la Jocurile Olimpice, luptă în finala din Mexico City cu pagaia ruptă. A cucerit de 4 ori medialia de aur la Olimpiadă. Recunoșteți personajul?

SHARE

Ivan Patzaichin a fost fără doar și poate unul dintre cei mai mari campioni români din toate timpurile. O legendă cu povești incredibile care l-au transformat într-un simbol național.

A știut să se facă mereu respectat și admirat, nu a supărat pe nimeni, cel puțin în afara arenelor sportive. În competiții o mai fi „supărat” câțiva adversari, din moment ce a avut „abonament” la medalii, cele mai multe fiind der aur.

Povestea unei legende

Povestea lui Ivan Patziachin a început la Mila 23 în 1949, un sat în Delta Dunării, la aproximativ 50 km de Tulcea, accesibil numai pe calea apei.

"Viața la Mila 23 era simplă și dură, adică grea. Pe ulițele acelui sat din deltă am învățat, cred eu, cea mai importantă lecție. Respectul. Fiind o comunitate mică, oamenii se salutau ori de câte ori se întâlneau.

Copiii erau crescuți în acest spirit. Am înțeles că pentru a fi respectat și pentru a fi luat în serios, trebuie, la rândul tău, să fii respectuos. Și să asculți, să înțelegi pe fiecare în parte, dacă vrei să fii la rândul tău ajutat. Bazându-mă pe aceste legi nescrise, în fond banale, am ajuns să-mi formez un caracter cu care mă mândresc și astăzi", declara Ivan Patzaichin în 2015, într-un interviu, potrivit oamenidepoveste.ro.

Marele campion s-a "trezit" practic în barcă, dar primele conexiuni cu sportul le-a avut abia în 1966, când Serghei Covaliov și Vicol Calabiciov deveneau campioni mondiali la canoe dublu.

Citește și: Drama lui Cati Szabo, campioană olimpică: Dependentă de morfină, obligată să-și schimbe numele

Doi oameni de-ai locului au cucerit lumea și i-au dat idei și lui Vaniușa, așa cum era alintat. Mai ales că vâslitul era de ani buni un mod de viață. A vrut să fie ca ei.A plecat de acasă să fie campion și a reușit acest lucru doar în 2 ani, într-o canoe chiar cu Serghei Covaliov.

La Ciudad de Mexico în 1968 a câștigat un titlu și mai prețios, aur olimpic! De aici a început o carieră de excepție, construită cu ambiții și sacrificii, ghidată după motto-ul norvegianului Fridtjof Nansen: "Ai reușit - Continuă! N-ai reușit - Continuă!". Cugetare care, de altfel, l-a și ajutat să devină eroul Jocurilor Olimpice de la Munchen 1972.

Campion cu pagaia ruptă

Ivan Patzaichin și-a câștigat definitiv un loc în istoria sportului românesc și nu numai la ediția respectivă. A câștigat titlul olimpic la canoe simplu 1.000 de metri după o poveste impresionantă, care produce valuri și la aproximativ 40 de ani distanță. În seriile de calificare, pagaia cu care vâslea campionul României s-a rupt chiar după primii metri.

Oficialii n-au observat semnalele sportivului de a întrerupe cursa, conform regulamentului. Nu a reușit să dea un restart cursei, dar a continuat să-și ducă visul până la capăt, de a cuceri un nou titlu olimpic după cel de la Mexico City (1968). Aflat între valuri „nervoase” și cu o pagaie ruptă, Patzaichin a dat examenul vieții, să se păstreze pe culoar și să treacă cu brio linia de sosire.

Obiectiv îndeplinit, chiar dacă „Amiralul” a ajuns ultimul la final, cu peste trei minute întârziere.

Citește și: Prețul plătit de Dan Grecu, primul campion mondial la gimnastică. Se retrage. „Durerea e prea mare”

Problemele nu s-au terminat însă în acest punct, în condițiile în care oficialii l-au descalificat imediat după serie. A urmat o contestație făcută de delegația României, acceptată de comisarii cursei, iar Ivan Patzaichin a revenit din nou la start în recalificări. Și mai motivat, și mai avântat, românul și-a dominat clar adversarii în toate fazele concursului, astfel că la final s-a putut bucura de al doilea succes olimpic.

La Munchen 1972 a construit doar o parte dintr-o „operă” remarcabilă, care a continuat și în deceniul următor cu alte două titluri olimpice, la Moscova și Los Angeles.

Prin contribuția Amiralului, kaiak-canoe este și azi între primele patru cele mai medaliate sporturi din România la Jocurile Olimpice, alături de gimnastică, atletism și canotaj. După ce a devenit un mare campion, Ivan Patzaichin a devenit și un pedagog valoros. Lecțiile antrenorului au condus la formarea a noi medaliați olimpici, motiv pentru care azi putem să vorbim, de o tradiție, de o istorie bogată la canoe.

Sportul i-a "oferit totul" Amiralului, așa cum a spus-o în nenumărate rânduri. La rândul lui a încercat să-i ofere înapoi din tainele descoperite. Până în 2009, când o combinație de uzură și un sistem tot mai opărit l-au determinat să se retragă din sport. De atunci nu a mai îndeplinit nicio funcție oficială, dar sportul românesc s-a folosit în continuare de imaginea lui.

Citește și: Românii la 1900, văzuți prin ochii unei profesoare din Irlanda: „Își fac cruce, dar te vor înșela”

Modestia, bunul simț, respectul au rămas lucruri sfinte pentru Patzaichin. Și a găsit noi provocări, a considerat că trebuie să întoarcă anumite lucruri din tot ce a realizat de-a lungul timpului și locurilor de unde a plecat, potrivit eurosport.ro.

Și-a propus să reinventeze ecoturismul în Deltă Dunării, ape pe care și-a călăuzit primii pași ai carierei și a „adus pe lume” canotca, o combinație între canoe și lotcă. Pentru a fi explotat mai bine pontențialul naturii, dar și îndeletnicirile vechi ale lipovenilor.
Ivan Patzaichin a reușit absolut tot ce și-a propus. 

Palmares de neîntrecut

A câștigat 22 de titluri la 11 ediții ale Campionatelor Mondiale: Copenhaga 1970, Belgrad 1971, 1975, 1978 și 1982, Tampere 1973 și 1983, Mexico 1974, Sofia 1977, Duisburg 1979 și Nottingham 1981. A cucerit 9 medalii de aur (C-1 1000 m: 1973, 1977; C-1 10000 m: 1978, C-2 500 m: 1979, C-2 1000 m: 1970, 1981, 1983; C-2 10000 m: 1982), 4 medalii de argint (C-1 1000 m: 1975, C-2 1000 m: 1971, C-2 10000 m: 1981, 1983) și 9 medalii de bronz (C-1 500 m: 1971, 1973, 1974; C-1 1000 m: 1974, 1978, 1979; C-1 10000 m: 1974, 1977, 1979). A câștigat o singură medalie de aur la C2-1000m la Campionatele Europene din 1969 de la Moscova, după această ediție Campionatele Europene fiind suspendate până în anul 1997.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te