La Centrul pentru adulți cu dizabilități din Urlați, județul Prahova, oamenii internați erau puși să spele băile, ca „încurajare a atașamentului între beneficiari”, dar și din lipsa personalului și erau puși să le dea de mâncare altor persoane internate, care erau nedeplasabile.
De asemenea, cinci angajați ai Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Adulți cu Handicap (CRRNPAH) sunt cercetați pentru neglijență în serviciu, pentru moartea unui om îngrijit în centru. Astfel, un beneficiar care fusese găsit căzut pe jos a fost dus la spital abia după trei zile de la producerea incidentului. Într-un alt caz de deces, Parchetul a dispus clasarea, iar pentru alte trei decese, inclusiv cel al beneficiarului dus la spital după trei zile, dosarele penale sunt în faza de cercetare, arată un raport efectuat de echipa de monitorizare a Ministerului Muncii, în luna decembrie 2019, remis la solicitarea Newsweek România.
Citește și: EXCLUSIV În 11 luni au murit 1.190 de oameni cu dizabilități din centrele statului
„Sub aspectul îngrijirii beneficiarilor, nu a sesizat conducerii centrului şi nici nu a luat măsuri ca programul de îngrijire să se efectueze în condiţii adecvate, chiar dacă exista riscul producerii unor accidentări sau îmbolnăviri (ex. să nu se utilizeze acelaşi burete de igienă personală pentru mai mulţi beneficiari, să nu se utilizeze o singură cană la băutul apei de mai mulţi beneficiari, să nu mai fie implicați regulat beneficiarii (pentru a suplini lipsa de personal) în activităţile de igienizare a spaţiilor, în hrănirea altor beneficiari nedeplasabili)”, arată raportul consultat de Newsweek România.
„Deși au fost efectuate demersurile de informare a instituțiilor abilitate (DGASPC, Serviciul112, Poliția orașului Urlați, Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi), informațiile transmise nu au fost întotdeauna reale și complete (ex. Conform biletului de ieșire din spital, diagnosticul la externare a fost „traumatisme cranio-cerebrale repetate în ultimile 72 de ore înainte de internare", fără ca nici unul din documentele elaborate de personalul din centru să menționeze acest aspect, de asemenea, s-a solicitat serviciul 112 pentru faptul că beneficiarul prezenta următoarele simptome: paloare, inapetență, tensiune arterială scăzută, fără să se comunice la momentul solicitării că acesta a fost găsit căzut cu 72 de ore înainte), iar măsurile de intervenție au fost solicitate de personal cu întârziere ( la 72 de ore după producerea incidentului).· În situația celor patru decese produse în anul 2019 au fost sesizate organele de cercetare penală, pentru un caz s-a dispus Ordonanţa de clasare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, Dosar nr. 991/P/2019 din 29.07.2019, iar pentru celelalte trei, dintre care și cel pentru care a fost efectuată cercetarea disciplinară, dosarele penale sunt în faza de cercetare”, explică raportul.
Singurele obiecte vestimentare primite de beneficiari: Saboți, șosete și lenjerie intimă
De asemenea, nici unul din cei 160 de „beneficiari” ai centrului „nu a știut să nominalizeze un drept al său în calitate de rezident în CRRNPAH”, mai indică raportul.
Haine individualizate și încălțăminte nu primesc decât ei care au capacitate de exercițiu, iar singurele obiecte vestimentare pe care centrul le-a achiziționat pentru oamenii pe care îi îngrijește sunt „saboți din PVC îmblăniți, șosete și lenjerie de corp”, restul fiind completate din donații din anii trecuți și nu în număr suficient pentru toți beneficiarii, reține raportul.
Mai mult, centrul nu asigură o evaluare medicală completă pentru toți oamenii îngrijiți acolo, iar „beneficiarii își plătesc singuri analizele medicale, medicamentele necompensate, lucrările stomatologice, în condițiile în care au venituri proprii. În anii 2017 și 2018, au fost asigurate de către CRRNPAH doar consultații sau lucrări mici și au fost decontate doar în mica măsură analizele medicale”, mai arată raportul.
Citește și: ANALIZĂ Rateurile Consiliului de Monitorizare, care ar trebui să apere persoanele cu dizabilități
„Unitatea nu asigură grupuri sanitare accesibile, separate pe sexe. Unele grupuri sanitare au acces direct din dormitoare sau se află în apropierea acestora. Pentru accesul la alte grupuri sanitare se trece dintr-un dormitor în altul. CRRNPAH nu asigură haine individualizate şi încălţăminte decât beneficiarilor care au capacitate de exerciţiu, se pot deplasa şi pot să-şi gestioneze singuri lucrurile. Pentru ceilalţi beneficiari obiectele de îmbrăcăminte sunt utilizate în comun, nediferenţiat în funcţie de sex sau mărime iar încălţămintea de exterior nu este asigurată decât celor care se deplasează în exterior.
Din analiza bugetului aprobat pentru anul 2019, din discuţiile cu personalul de specialitate şi cu directorul centrului, obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte au fost asigurate pe parcursul anului fie din stocuri din anii anteriori (cea mai mare parte provenită din donaţii), din donaţii primite peste an şi, într-o măsură insuficientă, şi doar la sfârşitul anului 2019 (lunile octombrie-decembrie) prin achiziţie din bugetul aprobat de Consiliul Judeţean Prahova De altfel, din cele 28 mii lei aprobaţi pentru anul 2019, pentru media de 170 de beneficiari de peste an, ar fi revenit fiecărui beneficiar o sumă de aprox.164 lei pentru achiziţia de îmbrăcăminte şi încălţăminte. În absenţa unor documente de evidenţă a obiectelor date fiecărui beneficiar în parte, nu se poate spune ce obiecte şi în ce cantitate au fost asigurate în mod individual, însă din analiza documentelor de achiziţie a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru anul 2019 rezultă că singurele sortimente cumpărate în număr suficient pentru toţi beneficiarii sunt saboţi din PVC îmblăniţi, şosetele şi lenjeria de corp, restul obiectelor achiziţionate fiind într-un număr mult mai mic decât numărul beneficiarilor”, arată raportul.
Curățenia, „în limita posibilităților materiale”
„Tot prin aceşti responsabili de gestiune se distribuie lenjeria de pat (în anul 2019 a fost achiziţionat aproximativ un sfert din necesarul de lenjerie raportat la numărul beneficiarilor), materialele igienico-sanitare şi de uz personal, detergenţii şi dezinfectanţii, fără să existe proceduri operaţionale în acest sens. Din acest motiv nu există o evidenţă a materialelorigienico-sanitare şi de curăţenie de uz personal date în consum direct şi individual beneficiarilor, majoritatea fiind utilizate în comun (şampon, săpun etc.). Din analiza bugetului aprobat pe anul 2019, precum şi din discuţiile cu personalul de conducere al CRRNPAH (director, contabil şef) a rezultat faptul că în anul 2019 materialele igienico-sanitare şi de curăţenie de uz personal, detergenţii şi dezinfectanţii au fost asiguraţiîn cantităţi mici, aproximativ 60% din necesar, cu sincope, fapt evidenţiat de asistenţii medicali şi în registrele de control igienico-sanitar la Spălătorie şi infirmieri, care au consemnat în repetate rânduri faptul că: ,,materialele de curăţenie sunt insuficiente”, ,,curăţenia şi dezinfecţia au fost efectuate în limita posibilităţilor materialelor”, ,,materialele de curăţenie /dezinfecţie sunt insuficiente/lipsă”. Din discuţiile purtate cu beneficiarii a reieşit faptul că aceştia nu au primit pastă şi periuţă de dinţi, produse de bărbierit, absorbante. Beneficiarii care au venituri le plătesc din banii proprii”.
Nici cu dezinstituționalizarea, centrul nu stă mai bine: centrul are 175 de locuri, din care erau ocupate 160, iar potrivit planului de dezinstituționalizare, ar fi trebuit să fie create două centre cu o capacitate de 50 de locuri și un centru de îngrijire și asistență.
Citește și: Șocant. Oamenii cu dizabilități dintr-un centru din Călărași primesc de mâncare resturi VIDEO
Femeie îngrijită în centru, cu un copil în urma unui viol: fără terapie, fără să-și vadă copilul
Raportul mai prezintă și situația unei femei îngrijite în centru, care avea în planul de recuperare recomandarea de a trăi într-un centru pentru viață independentă. Femeia a fost instituționalizată în 2017, dată la care avea un copil care era îngrijit în sistemul de protecție specială. Personalul specializat a înțeles că femeia avusese copilul în urma unui viol, însă nu i-a pus la dispoziție nici un fel de terapie și nici n-a ajutat-o să-și vadă copilul decât cu două săptămâni înainte de vizita de monitorizare, deși copilul era îngrijit într-un centru din apropiere.
„Echipa de control a identificat situaţia unei beneficiare instituţionalizate în anul 2017 din dosarul personal al căreia rezultă încă de la internare faptul că are un copil dintr-o relaţie ocazională, abandonat și care se află în sistemul de protecție socială. Discuţiile ulterioare ale personalului de specialitate au condus la suspiciunea unui viol din partea tatălui, aspect neconsemnat în dosar însă personalul respectiv nu a solicitat nici sprijinul unui psiholog, iar consilierea psihologică acordată ulterior, potrivit planului personalizat, nu face referire la aceste aspecte. În plus, beneficiara a fost dusă în vizită pentru a-și vizita fiul devenit major, doar în urmă 2 săptămâni deși s-a știut tot timpul unde se afla acest copil, iar serviciul social în care se află în prezent este în apropierea CRRNPAH. (…) Revenind la beneficiara instituţionalizată în anul 2017, afecţiunea predominantă este un retard mental uşor QI 50-60, însă activităţile de deprindere a îngrijirii personale deşi sunt trecute ca obiective, erau achiziţionate anterior venirii în centru, astfel încât în cazul acesteia nu era necesară decât o supraveghere din partea personalului de specialitate astfel încât activităţile să se desfăşoare coerent, constant, însă în privinţa activităţilor de îngrijire şi asistenţă trebuia lucrat pe alte obiective, cu atât mai mult cu cât beneficiara are propunerea pentru un centru pentru viaţă independent”, mai arată inspectorii de monitorizare.
Raportul a fost elaborat în urma vizitei ministrei Muncii, Violeta Alexandru, și a șefei Autorității pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități, Mădălina Turza, imediat după preluarea mandatului, la sfârșitul anului trecut.
În urma acelei vizite, directorul centrului a fost demis, iar centrul a fost pus să refacă planul de restructurare în acord cu situația reală a beneficiarilor, au fost sesizate Parchetul și Poliția în legătură cu decesul omului lăsat să agonizeze timp de trei zile.
Amintim și că, la momentul publicării unor imagini din centru, șeful CJ Prahova, în subordinea căruia se află centrul, a declarat, pentru presa locală, că acolo condițiile sunt „excelente”, „au mâncare foarte bună, le dă și pizza”.
Citește și: Oameni cu dizabilități, închiși într-un centru din Prahova. Șeful CJ: Oricum n-au unde să se ducă
Potrivit ultimului raport de activitate publicat pe site-ul instituției, în 2019, pentru anul 2018, bugetul alocat a fost de 6.595.000 de lei, dintre care cheltuielile cu personalul au fost puțin peste 4,8 milioane de lei, iar cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost de aproape 1,7 milioane de lei. În 2019, la centru lucrau 107 oameni.
