România își ține copiii în sărăcie și departe de școală

DE Petre Bădică | Actualizat: 01.02.2019 - 08:10

Bucureștiul nu a căutat sprijin nici în exterior - a atras cele mai puține fonduri europene destinate tinerilor.

SHARE

Guvernarea PSD a elaborat, în 2013, un document denumit „Strategia pentru promovarea pentru protecția și promovarea drepturilor copiilor 2014 – 2020“. După cinci ani de implementare, strategia a avut ca rezultate: creșterea abandonului școlar și a inechității sociale, dar și conservarea procentului ridicat de copii care trăiesc în sărăcie.

Documentul, asumat de Ministerul Muncii, îl critică pe actualul ministru al Educației. Ecaterina Andronescu este acuzată că a ruinat viitorul unei generații.

„Desființarea Școlilor de Arte și Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel puțin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile nu pot să acopere costurile a 4 ani de școlarizare. Acest fenomen a fost vizibil în special în cazul elevilor din mediul rural, în condițiile în care rețeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată aici în comparație cu mediul urban.

Ecaterina Andronescu a desființat Școlile de Arte și Meserii și viitorul a mii de adolescenți.

Măsura din 2011 de reînființare a claselor de învățământ profesional, începând cu clasa a X-a, în cadrul liceelor tehnologice, a încercat să sprijine și să recredibilizeze această alternativă, însă există un deficit de încredere din partea elevilor și familiilor acestora pentru învățământul profesional și tehnic. O problemă care persistă este cea legată de obligativitatea de a urma clasa a IX-a la un liceu tehnologic înainte de a intra în învățământul professional“, se arată în documentul consultat de Newsweek.

Desființarea școlilor de arte și meserii a avut loc în anul 2009 în timpul mandatului anterior de ministru al Educației deținut de Ecaterina Andronescu. Aceasta a direcționat copiii dinspre Școlile de Arte și Meserii spre liceele tehnice. În clasa a VIII-a au fost înscriși, anul acesta, 170.000 de elevi. Pe baza documentului elaborat de Ministerul Muncii, reiese că măsura Ecaterinei Andronescu a făcut ca 17.000 de elevi să abandoneze școala.

Ministerul Educației nu ne-a trimis un punct de vedere pe acest subiect.

Cum să îți conservi ultima poziție

Documentul arată că, în 2012, „mai mult de jumătate dintre copiii români se aflau în risc de sărăcie și/sau excluziune socială (52%), cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană“. Șase ani mai târziu, România și-a conservat ultima poziție. Circa 42% dintre românii în vârstă de sub 18 ani sunt supuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare proporție din UE, potrivit Eurostat.

Documentul din 2013 mai arăta că mai mult de un copil din trei este sărac relativ și aproximativ un copil din trei se află în sărăcie persistentă, fiind sărac în 2011, dar și în cel puțin doi dintre cei trei ani anteriori. România a păstrat aceste cifre rușinoase. Un raport din 2017 anunța că cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până în 18 ani. Peste o treime dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie.

Totul pentru abandonul școlar

Documentul redactat de Ministerul Muncii atrăgea atenția că, în 2013, peste 82.000 de copii au cel puțin un părinte plecat în străinătate. Cinci ani mai târziu, aceste cifre s-au triplat, ajungând la 250.000 de copii. Fenomenul migrației a luat amploare în loc să scadă.

Conform datelor demografice și celor privind cuprinderea școlară, la nivelul anului școlar 2012/2013 un număr de aproximativ 56.000 copii de vârsta învățământului primar erau în afara sistemului de educație.

„Majoritatea copiilor din grupa de vârstă 7-10 ani care sunt în afara sistemului au fost școlarizați dar au renunțat la școală, iar majoritatea copiilor care abandonează școala în învățământul primar o fac fie pe parcursul primului an (datorită inadaptării la mediul și cerințele școlare), fie ulterior, în multe cazuri datorită situațiilor de repetenție sau repetenție repetată“, se arăta în documentul elaborat de Ministerul Muncii.

Potrivit organizației „Salvați copiii“, după numai doi ani de la elaboarea analizei citate mai sus, cifrele crescuseră cu 50%. „La nivelul anului 2015, aproape o treime dintre copiii în afara școlii erau copii care aveau vârsta învățământului primar (79.565 de copii cu vârsta între 7 si 10 ani)“, spune organizaţia.

Anunțata măsură a Ecaterinei Andronescu – prin care elevii de școală primară pot fi lăsați repetenți – va determina o creștere a abandonului școlar timpuriu.

În 2013 se trăgea un semnal de alarmă în legătură cu „scăderea drastică a capacităţii creşelor ca unități de educație timpurie. Acesta reprezintă un motiv de îngrijorare din perspectiva asigurării respectării dreptului la educație pentru copiii de vârstă mică“. PSD pare să fi înțeles acest aspect și a promis 2.500 de creșe și grădinițe, tot până în 2020. La jumătatea anului 2018, finalizaseră doar una.

Olguța Vasilescu a atras zero fonduri europene pentru tineri

Autoritățile nu se preocupă să îi îndrume pe copii spre acele meserii cerute de piața muncii. Nu trebuie să ne mire că ultimele date ale Eurostat arată că România este țara cu cel mai mare risc de sărăcie în rândul tinerilor care muncesc.

Youth Employment Initiative (YEI) este una din cele mai importante resurse de finanțare ale Uniunii Europene. Ea a fost lansată pentru a sprijini tinerii care trăiesc în regiuni unde șomajul este mai mare de 25%. Potrivit datelor oficiale, România a reușit să cheltuiască (atragă) 0% din fondurile YEI care îi erau destinate. Este vorba de suma infimă de 293 de mii de euro, dintr-un total de 328 de milioane de euro. Asta în contextul în care fostul ministru al Muncii Olguța Vasilescu a declarat că și-a îndeplinit toate obiectivele asumate până în 2020.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.