Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) critică raportul senatorului USR Vlad Alexandrescu despre situația copiilor aflați în grija statului, calificându-l drept „o lucrare literară”, într-un punct de vedere trimis la solicitarea Newsweek România.
ANPDCA consideră că demersul senatorului USR „poate fi susceptibil să fie considerat un simplu exercițiu de imagine” și că, atunci când făcea parte din Guvernul tehnocrat, „nu s-a putut identifica nici o măsură concretă care să vizeze îmbunătățirea actualului sistem de protecție a copilului”.
Pe de altă parte, Autoritatea pentru Protecția Copilului recunoaște că aspectele semnalate în raportul lui Vlad Alexandrescu sunt adevărate, dar asta pentru că senatorul citează în raportul său dintr-un alt studiu, din 2014, realizat de Unicef, Banca Mondială și ANPDCA. Autoritatea transmite că, pentru a remedia „disfuncționalitățile sistemului de protecție specială”, este necesară modificarea și completarea Legii 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Astfel, ANPDCA a precizat Newsweek România că lucrează la modificarea Legii 272 și că proiectul se află, în prezent, în procedură de avizare interministerială.
Amintim că șefa ANPDCA, cu rang de secretar de stat, Gabriela Coman, este vicepreședintă a Organizației de Femei a PSD (foto mai jos).
Senatorul USR Vlad Alexandrescu a publicat, la începutul lunii mai, primul raport parlamentar din ultimii 20 de ani despre sistemul de protecție a copilului, în care descrie numeroase abuzuri întâlnite în cele 16 centre vizitate, dar prezintă și mărturii ale copiilor instituționalizați, precum și puncte de vedere ale asistenților și îngrijitorilor care ar trebui să aibă grijă de copii.
Raportul „Copiii lui Irod” vorbește despre abuzurile la care sunt supuși cei peste 53.000 de copii aflați în grija statului român, despre psihatrizarea lor, dar și despre o practică recurentă în sistemul de protecție - încadrarea copiilor în grad de handicap, pentru ca centrele sau asistenții maternali să obțină mai mulți bani, micuții fiind adesea transformați în fabrici de făcut bani. Raportul se referă și la situațiile în care copiii instituționalizați ajung să devină membri ai rețelelor de trafic de carne vie sau delincvenți.
Citește și: Mii de destine ratate. Primul raport parlamentar despre situația copiilor instituționalizați
Lista modificărilor propuse de Protecția Copilului pentru a îmbunătăți viața copiilor din sistemul de protecție
ANPDCA explică, în răspunsul pentru Newsweek România, că lucrează la modificarea Legii 272/2004. Între cele mai importante modificări, se numără creșterea vârstei până la care copiii nu mai pot fi plasați în centre rezidențiale, de la trei la șapte ani, iar copiii sub trei ani, inclusiv cei cu dizabilități, nu vor mai fi internați în centre rezidențiale.
O altă propunere a ANPDCA este ca direcțiile județene pentru protecția copilului să asiste tinerii care împlinesc 18 ani și ies din sistemul de protecție - să îi ajute să își găsească locuri de muncă și cazare, precum și să îi monitorizeze timp de doi ani de la ieșirea din sistem.
Citește și: Poveștile copiilor abandonați a doua oară
În prezent, studiile și realitatea din teren arată că foarte mulți tineri, odată ieșiți din sistemul de protecție, sfârșesc pe străzi, cerșind și dormind în scări de bloc.
ANPDCA mai propune și creșterea indemnizației pe care tinerii o primesc la ieșirea din sistem, de la valoarea unui salariu de bază minim brut pe țară, la valoarea a trei salarii minime brute.
O altă modificare a Legii 272 se referă la persoanele care pot fi desemnate ca tutori pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate: pe lângă rudele de până la gradul IV, să poată avea grijă de ei și persoanele care fac parte din rețeaua socială a copilului, lucru subliniat în mai multe rânduri de organizațiile care luptă pentru respectarea drepturilor copiilor. Amintim că sunt circa 90.000 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
Citește și: Înstrăinații - „Ne-am mutat aici, cu tradiții, costume populare, mărar și leuștean“
Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului mai promite că va încuraja plasamentul la rude, în familia extinsă și la persoane care fac parte din rețeaua socială a copilului, în detrimentul instituțiilor rezidențiale și că va introduce o indemnizație de sprijin în valoare de 400 de lei.
Proiectul de modificare a Legii 272 a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii în decembrie 2018 și îl puteți citi aici.
Atacurile la adresa raportului și a lui Vlad Alexandrescu
O altă parte din răspunsul ANPDCA la solicitarea Newsweek România o reprezintă o serie de atacuri la adresa lui Vlad Alexandrescu și a raportului său:
- „Ne exprimăm surprinderea cu privire la faptul că un membru al Comisiei pentru cultură și media din Senatul României alege să publice cărți, prezentate ca studii, fără a ține cont de minimele rigori ale unei analize științifice, abordând într-un stil literar, prezentat ca având o valoare de text științific, un subiect ce produce invariabil un puternic impact emoțional asupra publicului larg”
- „În condițiile în care se citează cu insistență texte extrase din studii realizate de instituția noastră împreună cu cercetători consacrați ai domeniului, autorul avea la îndemână în calitate de membru al Parlamentului suficiente argumente care să susțină o propunere legislativă care să îmbunătățească anumite deficiențe identificate”
- „În calitatea sa actuală, domnul senator are posibilitatea de a iniția propuneri legislative eficiente, în defavoarea utilizării acestui tip de demers, care poate fi susceptibil a fi considerat doar un simplu exercițiu de imagine, construit, din nefericire, pe exploatarea experiențelor petrecute de copiii separați temporar sau definitiv de familie, care ajung în sistemul de protecție a copilului ca urmare a abuzurilor, neglijării și exploatării în familie”
- „Apreciem intenția domnului profesor, conducător de doctorat, din cadrul Catedrei de Limba şi Literatura Franceză din Universitatea București, însă apelând la istoria recentă nu putem să nu constatăm că în perioada în care însuși domnia sa făcea parte din Guvern, deși a avut la îndemână atât posibilitățile cât și oportunitățile necesare schimbării unei stări de fapt îndelung blamată de actuala lucrare literară, nu s-a putut identifica nicio măsură concretă care să vizeze îmbunătățirea actualului sistem de protecție a copilului, adoptată în acea perioadă”
- „În perioada în care domnul senator pregătea elaborarea și publicarea cărții, autoritățile competente realizau analize și studii științifice, organizau întâlniri și dezbateri cu reprezentanți ai sistemului și cu reprezentanți ai societății civile, inclusiv cu consultarea beneficiarilor, astfel încât măsurile mai sus prezentate să poate fi adoptate pe baza unor dovezi si date științifice, cu consultarea specialiștilor în domeniul protecției copilului, atât din cel public, cât și din cel privat”.
- „Se poate constata că mare parte din informații nu fac altceva decât să ne confirme faptul că deciziile adoptate în ultimii ani răspund nevoilor actuale ale sistemului de protecție specială. Cu atât mai mult cu cât în cuprinsul publicației se regăsesc numeroase referiri la studiul realizat în 2014 de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, care a solicitat asistenţă tehnică din partea UNICEF şi a Băncii Mondiale pentru a realiza o cercetare cu scopul de a pregăti un nou val de reforme la nivelul serviciilor de protecţie a copilului din România, respectiv “România, Copiii din sistemul de protecție a copilului”. Studiul menționat și evaluările efectuate la nivel național au relevat o serie de disfuncționalități ale sistemului de protecție specială, pentru a căror îndreptare este necesară modificarea și completarea actualului cadru normativ, astfel încât să se asigure premisele legale necesare asigurării unei aplicări unitare la nivel național a politicilor și strategiilor din domeniu”
Citește și: Vlad Alexandrescu: E cutremurător să vezi copii care îți spun că sunt condamnați să moară
Newsweek România a dezvăluit cum 362 de copii au murit în centrele de plasament din România, mulți dintre ei ajungând chiar să se sinucidă, pentru că se simțeau neiubiți, în seria de articole „Uciși prin grija statului”.
Citește și: Uciși din grija statului. 362 de copii au murit în grija statului, în cinci ani
Despre psihiatrizarea copiilor din centrele de plasament, readusă recent în spațiul public de o serie de dezvăluiri ale ProTv, puteți citi aici: Acuzații grave: Copiii din centrele de plasament, „exterminați chimic”
